Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri
Autori: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2024
Nr. pagini: 
530
Format: 
A5
ISBN: 
9786061723867

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

Cartea aceasta merită citită din foarte multe motive. În primul rând, este vorba despre o lucrare elaborată de o autoare, în contextul în care condeiele feminine care au acordat atenție țării noastre, mai ales cele venite din exterior, sunt destul de puține. Avem așadar de a face cu o perspectivă feminină, dar și cu una feministă, în descrierea realităților transilvănene și, parțial, a unor aspecte din viața Regatului României.

Emily Gerard se dovedește a fi deopotrivă un bun etnograf și un bun reporter, căci volumul ei îmbină în mod reușit cercetarea tradițiilor și obiceiurilor locale, cu jurnalul de călătorie în sensul său clasic. Structura cărții Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri ne poartă așadar prin sate și orașe, prin diferite comunități (sași, români, țigani, secui, armeni), fără a lăsa la o parte descrierile de natură, ba chiar și reflecțiile filosofice ori politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Ana-Maria Stan

***

     Jane Emily Gerard (1849-1905) – scriitoare britanică, născută în Scoția, la Chesters, Jedburg, într-o familie de mici nobili, cu preocupări cultural-religioase și științifice. Convertită la catolicism, se căsătorește în 1869 cu Mieczysław Łaszowski, ofițer polonez în armata Imperiului Austro-Ungar, care va ajunge la gradul de general-maior. Ca urmare a misiunilor militare ale soțului ei, va trăi multă vreme în Europa Centrală și de Est, fiind familiarizată cu viața din Ungaria, Austria sau Polonia, în forma în care aceste țări și regiuni existau în secolul al XIX-lea.

Începând din 1879, va publica nuvele, eseuri și povestiri în diferite reviste literare și ziare din Marea Britanie, majoritatea fiind scrise în colaborare cu sora ei, Dorothea Gérard. Ca unic autor, Emily Gerard este cunoscută pentru lucrarea Transylvanian Superstitions (1885), respectiv pentru cartea de călătorie The Land Beyond the Forest (apărută prima oară în 1888), care relatează experiența șederii sale în Transilvania timp de doi ani. Este unul dintre autorii care l-au inspirat pe Bram Stoker pentru scrierea celebrului roman Dracula (1897). Lucrarea ei The Extermination of Love (1901) i-a fost dedicată scriitorului american Mark Twain, cu care Emily Gerard s-a împrietenit.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Jurnale 2 (1986-1995)

 Ediţie critică şi prefaţă de Aurel Sasu

 

+ info
Jurnale 1 (1965-1985)

 Ediţie critică de Aurel Sasu

 

+ info
Iugoslavia, lumea mea

 Traducere din limba slovenă şi note  de Paula Braga Šimenc

 Prefaţă de Rodica Grigore

 

 

+ info
Istoria locală povestită de elevi

  Coordonatori: Marina Trufan, Marius Mureşan

 

  Cunoaşterea istoriei locale este necesară pentru o mai bună înţelegere a celei naţionale, care oferă probele existenţei noastre, a continuităţii identitare. În timp ce evoluţiile sociale, politice, economice şi culturale româneşti din diferite epoci sunt strâns legate de fenomenele petrecute la nivel european, determinând felul în care fiecare şi-a perceput prezentul, istoria locală a contribuit în mare măsură la procesul de unitate naţională.

+ info