Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri
Autori: 
Pret: 
110,00 lei (-15,00%)
93,50 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2024
Nr. pagini: 
530
Format: 
A5
ISBN: 
9786061723867

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

Cartea aceasta merită citită din foarte multe motive. În primul rând, este vorba despre o lucrare elaborată de o autoare, în contextul în care condeiele feminine care au acordat atenție țării noastre, mai ales cele venite din exterior, sunt destul de puține. Avem așadar de a face cu o perspectivă feminină, dar și cu una feministă, în descrierea realităților transilvănene și, parțial, a unor aspecte din viața Regatului României.

Emily Gerard se dovedește a fi deopotrivă un bun etnograf și un bun reporter, căci volumul ei îmbină în mod reușit cercetarea tradițiilor și obiceiurilor locale, cu jurnalul de călătorie în sensul său clasic. Structura cărții Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri ne poartă așadar prin sate și orașe, prin diferite comunități (sași, români, țigani, secui, armeni), fără a lăsa la o parte descrierile de natură, ba chiar și reflecțiile filosofice ori politice.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         Ana-Maria Stan

***

     Jane Emily Gerard (1849-1905) – scriitoare britanică, născută în Scoția, la Chesters, Jedburg, într-o familie de mici nobili, cu preocupări cultural-religioase și științifice. Convertită la catolicism, se căsătorește în 1869 cu Mieczysław Łaszowski, ofițer polonez în armata Imperiului Austro-Ungar, care va ajunge la gradul de general-maior. Ca urmare a misiunilor militare ale soțului ei, va trăi multă vreme în Europa Centrală și de Est, fiind familiarizată cu viața din Ungaria, Austria sau Polonia, în forma în care aceste țări și regiuni existau în secolul al XIX-lea.

Începând din 1879, va publica nuvele, eseuri și povestiri în diferite reviste literare și ziare din Marea Britanie, majoritatea fiind scrise în colaborare cu sora ei, Dorothea Gérard. Ca unic autor, Emily Gerard este cunoscută pentru lucrarea Transylvanian Superstitions (1885), respectiv pentru cartea de călătorie The Land Beyond the Forest (apărută prima oară în 1888), care relatează experiența șederii sale în Transilvania timp de doi ani. Este unul dintre autorii care l-au inspirat pe Bram Stoker pentru scrierea celebrului roman Dracula (1897). Lucrarea ei The Extermination of Love (1901) i-a fost dedicată scriitorului american Mark Twain, cu care Emily Gerard s-a împrietenit.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Universul explicat nepoţilor mei

    Titlul acestei cărţi îmi evocă Arta de-a fi bunic de Victor Hugo. Într-o lume unde cuplurile nu mai au trăinicia de odinioară, bunicii au devenit nişte repere importante, mai ales că ei însoţesc în general mai mult timp viaţa nepoţilor.

    Începând să scriu această carte, am devenit conştient de valoarea simbolică pe care i-aş putea-o conferi: cea a unui testament spiritual.

+ info
Ungaria şi Transilvania. TRANSILVANIA.

  Traducere din limba engleză: Teodora Cucuiet

  Îngrijire ediţie, note şi prefaţă: Vasile Lechinţan

 

+ info
Un umanist roman: Teodor Corbea

        Teodor Corbea – una din cele mai interesante personalităţi ale culturii noastre din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi de la începutul celui următor – a lăsat în urma sa un amplu dicţionar latin-român, cea mai mare şi mai ştiinţifică lucrare lexicografică a culturii noastre vechi, o operă care denotă un excellent nivel cărturăresc, comparabil cu cel al contemporanilor săi Stolnicul Constantin Cantacuzino şi Dimitrie Cantemir; o Însămnare pentru solia mai marelui mieu frate pentru vorovirea ce au avut-o cu Turculeţ rohmistru şi cu alţi rohmiştr

+ info
Un om aşa de simplu

       Cartea aceasta nu pretinde a fi literatură. Ea aduce cu umilinţă câteva pagini în plus la eterna istorie a suferinţei omeneşti. Ca si celelalte opere ale lui Baillon, ea este un act – cum ar fi un examen de conştiinţă sau confesiune. Ca atare, îşi are scopul şi intenţiile în ea însăşi. Un om se caută şi se exprimă. Este greu să te găseşti, iar dacă te găseşti e greu sa fii sincer.

+ info