Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat. Din păcate, istoricii au reușit să calce apăsat pe urmele acestui trend, ca și când erau de admis mari rupturi între ce l-a precedat și tot ceea ce i-a urmat; ori, și mai clar, între lumea lui și cea care l-a înconjurat (Transilvania, Polonia, muntenii, tătarii și turcii). Este imposibil să zăbovești asupra unui timp istoric fără să-i admiți, constați și să-i respecți materialitățile. Toate faptele lasă „urme”, pioșenia „se manifestă”, gândurile reale nu se pot confirma decât dacă „au dovezi”. Ce să mai discutăm despre condiții de trai, luptă, împletire ori opoziție față de natură? Așadar, trebuie să trecem prin multe, dar nu toate, ca să ne apropiem de suporturile pământene ale domniei lui Ștefan cel Mare. Și parcă Moldova prinde alte contururi... Construcția derulată în volum va încerca să argumenteze dacă era nevoie de un asemenea tip de cercetare.
ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
"Încercând să suprindă principalele evoluţii survenite în cadrul dinamicii relaţiilor politico-ideologice sovieto-chineze în intervalul cronologic 1961–1963, prezentul volum cuprinde un număr de 26 de documente, identificate în cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Dat fiind numărul mare de documente cercetate în cadrul instituţiei mai sus-menţionată, în elaborarea acestui volum am recurs la o atentă selectare a acestora, fiind publicate doar cele pe care le-am considerat a fi mai importante pentru tema noastră de cercetare.
„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.
CONTENTS
Andone-Rotaru, Mariana (Turda History Museum, Romania)
THE ROMAN HOARD FROM TURDA (POTAISSA III)
Asolati, Michele (University of Padova, Italy)
IL LASCITO DEL CARDINALE. UN RIPOSTIGLIO DI ANTONINIANI DALL’ITALIA SETENTRIONALE (?)
Bitrak, Sanja / Pero Josifovski (Archaeological Museum of Republic of North Macedonia, Skopje)
HOARD OF ROMAN SILVER COINS FROM THE ROMAN FORUM IN STOBI
Bland, Roger (formerly the British Museum, London, UK)
COIN HOARDS IN THE ROMAN EMPIRE: A LONG-RANGE PERSPECTIVE. SOME PRELIMINARY OBSERVATIONS
Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR
CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina
CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor