SECURITATEA SI EXILUL INTELECTUALILOR ROMANI IN ITALIA

Autori:

Anca Stangaciu

Pret:

30,00 lei

TVA Inclus

În stoc furnizor

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2019

Nr. pagini:

399

Format:

ISBN:

978-606-020-076-5

"După fuga politică antiantonesciană, plecările din perioada regi mului comunist au relevat diferite nuanţe ale exilului românesc prefi gurat în spaţiul italian şi transpus în tot atâtea stări, trăiri, intensităţi, durate, convingeri, atitudini, geografii, prietenii, profesii, sentimente, identităţi. Tocmai de aceea, realităţile politice, circumstanţele, moti vaţiile sau experienţele sunt cele care au conturat imaginea feluritelor feţe ale exilului postbelic."( din Premisă)

CUPRINS

LISTĂ DE ABREVIERI

PREMISĂ

PREMESSA

CAPITOLUL I. PE CULMILE EXILULUI
Lămuriri conceptuale
Cu gândurile mereu spre ţară
Trăiri identitare
Întoarcerea acasă

CAPITOLUL II. METAMORFOZELE EXILULUI ITALIAN
Preexilul
Interferenţe culturale în secolul al XIX lea
Școala Română de la Roma şi viitorii intelectuali ai exilului în Italia
Exilul
Exilul legionar 1941–1945
Exilul anticomunist 1945–1989
Cauze, tipologii, traiectorii
Anii ’40–’50
Anii ’60–’70
Anii ’80

CAPITOLUL III. EXILUL ÎNTRE UNITATE ŞI DEZBINARE
Obiectivele şi metodele Securităţii
Grupările politice
Despre militantism
Securitatea şi forţele politice ale exilului italian
Rezistenţa politică
Exil şi antiexil
Structurile religioase
Organizaţiile culturale
Funcţiile şi particularităţile exilului românesc în Italia

CONCLUZII

CONCLUSIONI

BIBLIOGRAFIE

EXILUL INTELECTUALILOR ROMÂNI ÎN ITALIA (1941–1989)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info

CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info

CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info

ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info