ROMÂNII DIN COMITATELE SĂLAJ, SIBIU ŞI SOLNOC-DĂBÂCA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL „RAPOARTELE” ASTREI

ROMÂNII DIN COMITATELE SĂLAJ, SIBIU ŞI SOLNOC-DĂBÂCA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL „RAPOARTELE” ASTREI
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
323
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-108-3

   „Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)
   Volumul de faţă continuă, aşadar, editarea critică şi analitică a „Rapoartelor” ASTREI, începută în 2018, cu comitatul Hunedoara. De data aceasta, sunt aduse în faţa celor interesaţi realităţile reflectate, la trei ani distanţă de la consumarea evenimentelor, de „Rapoartele” ASTREI, în comitatele Sălaj, Sibiu şi Solnoc-Dăbâca. „Rapoartele” au fost transcrise urmându-se, cu fidelitate, textul original. Intervenţiile editorilor s-au făcut între paranteze drepte. Pentru anumite persoane, am introdus date explicative, utilizând diferite surse bibliografice." (din Cuvânt-înainte)

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. COMITATUL SĂLAJ
1.1. Plasa Cehu Silvaniei
1.2. Plasa Crasna
1.3. Plasa Jibou
1.4. Plasa Șimleu Silvaniei
1.5. Plasa Tăşnad
1.6. Plasa Zalău
1.7. Oraşele Șimleu Silvaniei şi Zalău
1.8. Analize

2. COMITATUL SIBIU
2.1. Plasa Cisnădie
2.2. Plasa Miercurea Sibiului
2.3. Plasa Nocrich
2.4. Plasa Sălişte
2.5. Plasa Sebeşul Săsesc
2.6. Plasa Sibiu
2.7. Oraşele Sebeş şi Sibiu
2.8. Analize

3. COMITATUL SOLNOC-DĂBÂCA
3.1. Plasa Beclean
3.2. Plasa Chiochiş
3.3. Plasa Copalnic-Mănăştur
3.4. Plasa Dej
3.5. Plasa Gârbou
3.6. Plasa Gherla
3.7. Plasa Ileanda
3.8. Plasa Târgu Lăpuş
3.9. Oraşele Dej şi Gherla
3.10. Analize

CONCLUZII

SUMMARY

SURSE DOCUMENTARE ȘI BIBLIOGRAFICE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

   „Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info
ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info