ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

ROMÂNII DIN COMITATELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, CIUC, MUREȘ- TURDA, ODORHEI, TÂRNAVA MARE, TÂRNAVA MICĂ, TREI SCAUNE ȘI TURDA-ARIEȘ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
566
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-160-1

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa

2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc

3. COMITATUL MUREȘ-TURDA
3.1. Plasa Miercurea Nirajului
3.2. Plasa Mureșu de Jos
3.3. Plasa Mureșu de Sus
3.4. Plasa Reghinu de Jos
3.5. Plasa Reghinu de Sus
3.6. Orașele Reghin și Târgu-Mureș

4. COMITATUL ODORHEI
4.1. Plasa Cristuru Secuiesc
4.2. Plasa Homoroadelor
4.3. Plasa Odorhei
4.4. Plasa Praid
4.5. Orașul Odorheiu Secuiesc

5. COMITATUL TÂRNAVA MARE
5.1. Plasa Agnita
5.2. Plasa Cincu Mare
5.4. Plasa Rupea
5.5. Plasa Sighișoara
5.6. Orașele Mediaș și Sighișoara

6. COMITATUL TÂRNAVA MICĂ
6.1. Plasa Diciosânmărtin (Târnăveni)
6.2. Plasa Hususău (Valea Lungă)
6.3. Plasa Ibașfalău (Dumbrăveni)
6.4. Plasa Iernut
6.5. Orașele Dumbrăveni și Târnăveni

7. COMITATUL TREI SCAUNE
7.1. Plasa Chezdi
7.2. Plasa Micloșoara
7.3. Plasa Orba
7.4. Plasa Șepși
7.5. Orașele Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc

8. COMITATUL TURDA-ARIEȘ
8.1. Plasa Câmpeni
8.2. Plasa Iara de Jos
8.3. Plasa Luduș
8.4. Plasa Rimetea-Trascău
8.5. Plasa Turda
8.6. Plasa Vinţu de Sus
8.7. Orașul Turda

9. ANALIZE
9.1. Tablouri statistice
9.2. Eșantioane, respondenţi, structuri normative și comportamentale
9.3. Costuri materiale directe generate de război
9.4. Amploarea fenomenului revoluţionar din anul 1918
9.5. Devastările din timpul revoluţiei. Autori și victime
9.6. Moartea și mortalitatea ca fenomene ale revoluţiei din 1918
9.7. Gărzile naţionale
9.8. Participarea la Adunarea Naţională de la Alba Iulia
9.9. Concluzii

SUMMARY

SURSE DOCUMENTARE ȘI BIBLIOGRAFICE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info