Autorul, decedat în urmă cu câţiva ani, a fost membru al Academiei Maghiare, şef de sector la Institutul de Istorie al aceleiaşi academii, profesor consultant la câteva universităţi din ţara vecină. La comanda unei edituri engleze, a redactat acest volum. La scurt timp, a fost publicat, în maghiară, iar acum se află în pregătire, a doua ediţie engleză. Este prima sinteză de acest tip, foarte modernă şi extrem de „rece”, din punct de vedere naţional, care se scrie după cel de-al Doilea Război Mondial. Istoriografia românească nu deţine încă o traducere de istorie a regatului medieval maghiar, cu toate că interesul pentru această istorie este superlativ, atât prin implicările din Transilvania, cât şi peste munţi, în Ţara Românească şi Moldova. Traducerea face oficiul de a transfera o întreagă terminologie instituţională care nu are sau are echivalări ambigue şi incorecte. Îngrijitorii de ediţie au produs o introducere biografică şi o apreciere asupra realizării, din punct de vedere al interesului românesc.
Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei medievale (895-1526). Ediția a II-a.
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„Din motive de o mare diversitate, istoria istoriografiei din România ezită încă să abordeze, prin intermediul unor monografii, seria de istorici merituoși ai perioadei noastre postbelice. Această întârziere, oricum am privi-o, nu aduce servicii cunoașterii științifice românești și nici nu operează necesara triere a valorilor, alegând ce este bun de ce este rău și jalonând judicios un traseu al cunoașterii trecutului nostru a cărui ignorare aduce nu foloase, ci ponoase.
„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție.
„În pofida faptului că la nivel european și mondial studiile care tratează despre fenomenul magic, cu toate implicațiile sociale și culturale ale acestuia, sunt destul de numeroase, în România ele abia au depășit stagiul de pionierat. Magia în cadrul familiei a fost abordată la noi mai cu seamă de folcloriști și de câțiva etnologi, decât de către istorici. Lipsește apoi dimensiunea unei abordări multidisciplinare și comparative cu alte spații culturale europene.