PROCESELE ECONOMICE ALE FUNCȚIONARILOR EVREI DIN COMERȚUL EXTERIOR 1960–1964

PROCESELE ECONOMICE ALE FUNCȚIONARILOR EVREI DIN COMERȚUL EXTERIOR 1960–1964
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
370
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-543-899-6

 

CUPRINS

MULȚUMIRI LA TIPĂRIREA CĂRŢII… 11

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 13

METODOLOGIA FOLOSITĂ ŞI DOCUMENTELE DE ARHIVĂ 18

CAPITOLUL 2. CONTEXTUL SOCIAL-POLITIC AL ROMÂNIEI DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 22

2.1. ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE COMUNISM 22

2.1.1. ROMÂNIA DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 22

2.1.2. MIȘCAREA SOCIALISTĂ DIN ROMÂNIA 26

2.1.3. EVOLUŢIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PÂNĂ LA PRELUAREA PUTERII POLITICE 27

2.2. ROMÂNIA, ETAPE ŞI EVENIMENTE 30

2.2.1. REPUBLICĂ POPULARĂ SUB CONDUCEREA LUI GHEORGHIU-DEJ 30

2.2.2. URMĂRILE DISCURSULUI HRUȘCIOVIAN 34

2.2.3. DEZGHEŢUL NEÎNFĂPTUIT 36

2.3. SCHIMBĂRI DE ATITUDINE ÎN POLITICA LUI GHEORGHIU-DEJ DUPĂ EVENIMENTELE DIN 1956 38

2.3.1. NOI TENDINŢE ALE POLITICII LUI GHEORGHIU-DEJ 38

2.3.2. COMUNISMUL NAŢIONAL ÎN FORMULA LUI GHEORGHIU-DEJ 38

2.3.3. POLITICA ROMÂNIEI FAŢĂ DE MINORITĂŢILE NAŢIONALE, EVREII 41

CONCLUZII 45

CAPITOLUL 3. PROCESE POLITICE, MIJLOACE DE REPRESIUNE FOLOSITE ÎN SISTEMELE COMUNISTE 47

3.1. TERMINOLOGIE JURIDICĂ, INTRODUCERE ȘI DEFINIŢII 47

3.1.1. TERMINOLOGIE JURIDICĂ 47

3.1.2. PROCESUL POLITIC, O UNEALTĂ ÎN MÂINILE STATULUI: PROCES SPECTACOL, SAU PROCES ÎNSCENAT? 48

3.1.3. PROCESE POLITICE ÎN EUROPA DE EST 60

CONCLUZII PARŢIALE 63

3.2. PROCESE ECONOMICE ÎN ȚĂRILE SOCIALISTE 64

3.2.1. ESTE PROCESUL ECONOMIC O ALTĂ FORMĂ DE PROCES POLITIC? 64

3.2.2. PROCESE POLITICE ȘI ECONOMICE ÎN UNIUNEA SOVIETICĂ ÎN TIMPUL ANILOR ȘAIZECI AI SECOLULUI DOUĂZECI 65

CONCLUZII 98

CAPITOLUL 4. ELIMINAREA EVREILOR DIN COMERŢUL EXTERIOR 100

INTRODUCERE 100

4.1. ECONOMIA SOCIALISTĂ ÎN VERSIUNE ROMÂNEASCĂ 102

4.1.1. POZIŢIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI PE PIAŢA MONDIALĂ DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 102

4.1.2. ÎNFIINŢAREA ORGANIZAŢIEI CAER ŞI ROLUL SĂU ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI 105

4.1.3. ÎNFIINŢAREA MCE ŞI A ÎNTREPRINDERILOR DE STAT PENTRU COMERŢ EXTERIOR 106

4.2. PROCESELE ECONOMICE DIN COMERŢUL EXTERIOR 118

4.2.1. SPECIFICITATEA ACESTOR PROCESE 118

4.2.2. EVREII, SINGURELE VICTIME DIN PROCESELE COMERŢULUI EXTERIOR 123

4.3. ETAPE ÎN EVOLUŢIA ATITUDINII PCR FAŢĂ DE FUNCŢIONARII EVREI DIN COMERŢUL EXTERIOR 125

4.3.1. ACTIVITATEA ŞI NIVELUL POLITICO-IDEOLOGIC AL FUNCŢIONARILOR DIN MCE 125

4.3.2. PLENARA CC AL PCR DIN 9–13 IUNIE 1958 130

4.3.3. ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR DIN MCE (OCTOMBRIE 1958) 133

4.3.4. PLENARA CC AL PMR DIN NOIEMBRIE 1961 138

CONCLUZII 140

CAPITOLUL 5. DESFĂŞURAREA PROCEDURII PENALE ÎN CADRUL PROCESELOR DIN COMERŢUL EXTERIOR 141

INTRODUCERE 141

5.1. ETAPELE CARE AU PRECEDAT PROCESELE 142

5.2. DE LA DESCHIDEREA PROCEDURII PENALE LA APARIŢIA ÎN FAŢA INSTANŢEI 144

5.3. ŞEDINŢELE DE JUDECATĂ 163

5.4. RECURSUL 167

5.5. EXECUTAREA PEDEPSEI 168

CONCLUZII 171

CAPITOLUL 6. PRIMELE PROCESE ECONOMICE 173

6.1. PROCESUL CARTIMEX – CA 175

6.1.1. INCULPAŢII DIN PROCES ŞI FUNCŢIILE DEŢINUTE 176

6.1.2. ARTICOLELE CODULUI PENAL CARE AU CONDUS LA TRIMITEREA ÎN JUDECATĂ 177

6.1.3. CRONOLOGIA PROCESULUI PENAL 177

CONCLUZII ASUPRA PROCESULUI CARTIMEX 185

6.2. PROCESELE PRODEXPORT 186

6.2.1. PRIMUL PROCES PRODEXPORT (PE–1) 187

6.2.2. AL DOILEA PROCES PRODEXPORT (PE–2) 207

6.2.3. AL TREILEA PROCES PRODEXPORT (PE–3) 213

CONCLUZII ASUPRA PROCESELOR PRODEXPORT 219

6.3. PROCESUL AGROEXPORT 222

6.3.1. INCULPAȚII ÎN PROCES ŞI FUNCȚIILE DEȚINUTE 222

6.3.2. CRONOLOGIA PROCESULUI AE 222

CONCLUZII 230

CAPITOLUL 7. PROCESUL ROMÂNOEXPORT 234

INTRODUCERE 234

7.1. ETAPE ALE PROCESULUI–RE 237

7.1.1. SURSE PERSONALE DE INFORMAȚIE 237

7.1.2. STRUCTURA DOSARULUI PENAL P179 238

7.1.3. ACUZAŢII ÎN PROCESUL RE ŞI FUNCȚIILE DEŢINUTE 239

7.1.4. ANCHETATORII SECURITĂȚII IMPLICAȚI ÎN ARESTAREA ȘI ANCHETAREA INCULPAȚILOR 241

7.2. CRONOLOGIA PROCESULUI 243

7.3. ANALIZA UNOR CONTRACTE INCRIMINATE DE ACUZARE 276

7.3.1. CONTRACTUL DE CELOFIBRĂ CU BRUNO HASNER 277

7.3.2. CONTRACTELE DE CIMENT ŞI DE BUMBAC ÎNCHEIATE ÎN ANII 1955-1956 279

7.3.3. CONTRACTUL CU COMPANIA ATLAS DIN ANUL 1959 315

CONCLUZII 318

CAPITOLUL 8. ÎNCHEIERE 322

BIBLIOGRAFIE 330

ANEXA NR. 1. DICŢIONAR DE TERMENI JURIDICI 338

ANEXA NR. 2. DICŢIONAR GENERAL DE TERMENI 340

ANEXA NR. 3. INSTITUŢIILE SECURITĂŢII ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ 347

ANEXA NR. 4. TIPURI DE DOSARE ÎN CADRUL CNSAS 349

ANEXA NR. 5. SCHEMA ORGANIZATORICĂ A MCE 351

ANEXA NR. 6. SITUAŢIA COMERŢULUI EXTERIOR ÎN ROMÂNIA 352

ANEXA NR. 7. ACUZAŢI ŞI ACUZATORI 354

ANEXA NR. 8. FIŞELE DE PENITENCIAR ALE INCULPAŢILOR RE 360

ANEXA NR. 9. TERMINOLOGIA INCOTERMS 368

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info
Natură și imperiu în Egiptul otoman

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte.

+ info