Autorul s-a născut la Cluj, Kolozsvár, Klausenburg, în 1947, deci la doi ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. El este convins că naşterea lui nu ar fi putut avea loc dacă prima familie a tatălui său nu ar fi fost ucisă la Auschwitz de către nazişti. Asta l-a determinat să scrie aceste rînduri, deoarece el este ferm convins că viaţa lui are un sens şi a fost programată ca el să le relateze urmaşilor săi despre cel de-al doilea Holocaust şi soluţia unică predestinată marii familii evreieşti. Portiţa de scăpare de la Troia nu trebuie să fie unica soluţie, deci laşitatea de a fugi trebuie să fie învinsă de vitejia şi curajul de a rămîne în ţara ta, unde curge lapte şi miere. Autorul este ferm convins că nimic din tragedia familiei sale nu s-ar fi întîmplat efectiv, dacă al doilea război mondial n-ar fi fost comis. Oamenii de pretutindeni sînt meschini şi folosesc toate mijloacele care le stau la dispoziţie ca să-şi nimicească vecinii. Războaiele şi cataclismele globale sînt numai un mijloc de simplificare a jafului şi delirului ce au fost programate de urmaşii lui Cain. Chiar şi fără cataclisme şi războaie, urmaşii lui Cain delapidează şi ucid. Războaiele dau însă şi un impuls celor lipsiţi de legi şi credinţă şi, astfel, cei delapidaţi, ucişi mişeleşte şi stigmatizaţi de invaliditatea psihică au la îndemînă numai pana şi hîrtia. Nu degeaba a scris Tudor Arghezi cele mai inteligente versuri: „Nu-ţi las eu ţie bunuri după moarte, decît un nume aşternut pe-o carte…”
Parfumeria Rozsa sau miracolul de la Auschwitz
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Progresele biologiei moleculare şi în special ale geneticii au deschis perspective noi în ştiinţele medicale şi farmaceutice, oferind calea pentru un diagnostic şi tratament medicamentos la nivel molecular şi genetic. Diagnosticul molecular poate detecta şi măsura prezenţa unor gene sau a unor proteine asociate unei anumite boli, ajutând la descoperirea mecanismelor cauzatoare de boală.
Anatomia diafragmei, precum şi patologia sa, este departe de a-şi fi „spus ultimul cuvânt”. Anatomia abordată clasic sau didactic poate avea aplicaţii medicale cu rezultate destul de limitate, iar imagistica şi chirurgia, care progresează în ritm atât de debordant, necesită deseori completări şi precizări ale unor noţiuni de anatomie, care ar trebui şi acestea aduse la zi. A completa unele cunoştinţe de anatomie, având ca sursă pacientul, este o practică nu numai periculoasă, ci şi una ce poate implica aspecte etice, mai ales în chirurgie.
În toate cele șapte aventuri transpar particularități proprii poeziei. În primul rând, varietatea peisajului situat, de multe ori, la granița dintre real și fantastic. În al doilea rând, prezența visului în structura fiecărei povestiri, căci doar în vis se pot petrece asemenea miracole. Datorită visului și visării, Sindbad pătrunde într-o lume primordială, necunoscută, fabuloasă, extinzând zona cunoașterii cu reprezentări și entități intuitive, create, neîntâlnite în universul cotidian.
“Dragii mei, vi-l prezint pe regele Matiaş”, cu aceste cuvinte Ovidiu Pecican ne invită într-o călătorie în timp, împreună cu regele Matiaş, pe vechile străzi ale Clujului. Mergem la hanul lui Mehffi unde regele Matiaş s-a născut, îl însoţim în Piaţa Mare, în Grădina Iepurilor, pe strada Fânului, într-o călătorie în văzduh şi chiar pe sub apele învolburate ale Someşului, pe firul unor întâmplări pline de miez şi de înţelepciune.