Autorul s-a născut la Cluj, Kolozsvár, Klausenburg, în 1947, deci la doi ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. El este convins că naşterea lui nu ar fi putut avea loc dacă prima familie a tatălui său nu ar fi fost ucisă la Auschwitz de către nazişti. Asta l-a determinat să scrie aceste rînduri, deoarece el este ferm convins că viaţa lui are un sens şi a fost programată ca el să le relateze urmaşilor săi despre cel de-al doilea Holocaust şi soluţia unică predestinată marii familii evreieşti. Portiţa de scăpare de la Troia nu trebuie să fie unica soluţie, deci laşitatea de a fugi trebuie să fie învinsă de vitejia şi curajul de a rămîne în ţara ta, unde curge lapte şi miere. Autorul este ferm convins că nimic din tragedia familiei sale nu s-ar fi întîmplat efectiv, dacă al doilea război mondial n-ar fi fost comis. Oamenii de pretutindeni sînt meschini şi folosesc toate mijloacele care le stau la dispoziţie ca să-şi nimicească vecinii. Războaiele şi cataclismele globale sînt numai un mijloc de simplificare a jafului şi delirului ce au fost programate de urmaşii lui Cain. Chiar şi fără cataclisme şi războaie, urmaşii lui Cain delapidează şi ucid. Războaiele dau însă şi un impuls celor lipsiţi de legi şi credinţă şi, astfel, cei delapidaţi, ucişi mişeleşte şi stigmatizaţi de invaliditatea psihică au la îndemînă numai pana şi hîrtia. Nu degeaba a scris Tudor Arghezi cele mai inteligente versuri: „Nu-ţi las eu ţie bunuri după moarte, decît un nume aşternut pe-o carte…”
Parfumeria Rozsa sau miracolul de la Auschwitz
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„Datorită importanţei şi valorilor formative pe care le are studiului limbii române în şcoală, găsirea de noi posibilităţi de îmbunătăţire a materialului teoretic şi practic pus la dispoziţia elevilor/viitorilor studenţi, ar trebui să constituie o preocupare şi o prioritate pentru un dascăl de limba şi literatura română.
Traducere și note de Rodica Baconsky și Alina Pelea
Jean-Paul Didierlaurent (n. 1962) a debutat ca scriitor cu o serie de nuvele, una dintre ele fiind laureată a Premiului Internaţional Hemingway (2010). Cititorul de la 6:27 este primul său roman şi a primit numeroase premii, dintre care Prix Michel Tournier, Prix du Festival du Premier Roman de Chambéry, Prix du Livre Pourpre.
Până acum, romanul a fost tradus în peste 20 de ţări şi este în curs de ecranizare.
Thomas Owen, după adevăratul său nume Gérald Bertot, ocupă un loc de seamă în galeria fantaştilor belgieni, alături de scriitori consacraţi ai genului precum Franz Hellens, Jean Ray, Michel de Ghelderode, Jean Muno, Anne Richter. Vocaţia sa pentru fantastic, gustul pentru scene terifiante, pline de încărcătură emoţională, se manifestă încă din copilărie. (Rodica Lascu-Pop)