Autorul s-a născut la Cluj, Kolozsvár, Klausenburg, în 1947, deci la doi ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial. El este convins că naşterea lui nu ar fi putut avea loc dacă prima familie a tatălui său nu ar fi fost ucisă la Auschwitz de către nazişti. Asta l-a determinat să scrie aceste rînduri, deoarece el este ferm convins că viaţa lui are un sens şi a fost programată ca el să le relateze urmaşilor săi despre cel de-al doilea Holocaust şi soluţia unică predestinată marii familii evreieşti. Portiţa de scăpare de la Troia nu trebuie să fie unica soluţie, deci laşitatea de a fugi trebuie să fie învinsă de vitejia şi curajul de a rămîne în ţara ta, unde curge lapte şi miere. Autorul este ferm convins că nimic din tragedia familiei sale nu s-ar fi întîmplat efectiv, dacă al doilea război mondial n-ar fi fost comis. Oamenii de pretutindeni sînt meschini şi folosesc toate mijloacele care le stau la dispoziţie ca să-şi nimicească vecinii. Războaiele şi cataclismele globale sînt numai un mijloc de simplificare a jafului şi delirului ce au fost programate de urmaşii lui Cain. Chiar şi fără cataclisme şi războaie, urmaşii lui Cain delapidează şi ucid. Războaiele dau însă şi un impuls celor lipsiţi de legi şi credinţă şi, astfel, cei delapidaţi, ucişi mişeleşte şi stigmatizaţi de invaliditatea psihică au la îndemînă numai pana şi hîrtia. Nu degeaba a scris Tudor Arghezi cele mai inteligente versuri: „Nu-ţi las eu ţie bunuri după moarte, decît un nume aşternut pe-o carte…”
Parfumeria Rozsa sau miracolul de la Auschwitz
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Această carte reprezintă o analiză a celor mai des întâlnite situaţii din viaţa de zi cu zi, autorul presărând-o cu analogii amuzante şi captivante, ce vor ţine cititorul mereu în priză.
Autorul cărţii ne promite o abordare diferită a modului de a ne petrece timpul, în special cel liber. Abordare care ne va accentua simţurile, ajungând să percepem viaţa altfel decât o fac majoritatea dintre noi care încă pun un preţ prea mare fie pe aparenţele false, fie pe gândurile negative.
Poeţi de zăpadă
Oraşul de zăpadă nu s-a topit
A rămas sloiul de gheaţă în inima trecătorului
Dimineaţa aceea a nins ultima toamnă
Oraşul a venit pe furiş cum iubirea de-o vară
S-a încins atmosfera glacială de pe buzele tale
Pinguinii strâng braţele bătrâne ale străzii