Ion Rusu Abrudeanu (n. 14 decembrie 1870, Abrud-Sat, județul Alba – d. 21 august 1934, București) a fost publicist, om politic, deputat și senator român. În cartea Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit (1928), și-a propus o analiză de tip monografic, urmărind continuitatea populației daco-romane din zona Munților Apuseni, începând din Antichitate și până în secolul XX, când s-a încheiat procesul de unificare a teritoriilor românești într-un singur stat: analizează urmele arheologice ale Daciei dinainte de epoca romană, izvoarele istorice referitoare la cucerirea Daciei de către Traian, prezintă situația minelor de aur din Munții Abrudului în epoca romană, starea regiunilor miniere, dovezile arheologice ale continuității daco-romane după Retragerea Aureliană, tablele cerate găsite la Roșia Montană, perioada marilor năvăliri barbare, constituirea statelor medievale românești, rolul românilor transilvăneni în formarea Moldovei și a Țării Românești, originea moților, caracterul lor, viața și ocupația, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Târgul Sărutatului de la Hălmagiu și Târgul de pe Muntele Călineasa, evocă istoria Abrudului, Zlatnei, Roșiei Montane, a buciumanilor etc., continuând cu istoria răscoalei lui Horia, a Revoluției de la 1848, apoi a luptelor românilor pentru emancipare națională.
Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit. Studiu istoric-politic
Moții. Calvarul unui popor eroic, dar nedreptățit. Studiu istoric-politic
Autori:
Pret:
85,00 lei (-25,00%)
63,75 lei
TVA Inclus
În stoc (7 buc.)
Domeniul:
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura:
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie:
2023
Nr. pagini:
468
Format:
B5
ISBN:
978-606-17-2164-1
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
The Poetry of Jan Erik Vold and the Norwegian Lyric Modernism in the 1960s
+ info
A graduate of the English-Norwegian bachelor’s programme (2009) and of the Irish Studies master’s programme (2011) at
Teologie fundamentală şi metafizică
+ info
Autorul îşi propune în această carte, să ofere o perspectivă optimistă cu privire la conţinutul „testamentului original”, la tiparul Fiinţei Absolute şi cum din aceasta şi spre aceasta, fiinţa umană „tresare” existând. Autorul explică această „tresărire spirituală” a fiinţei umane din mediul perisabilului şi al muririi în mediul transcendent ţintit, având rostul întâlnirii cu Persoana Divină, cu realitatea existenţei lui Dumnezeu.