Metamorfoze clujene după Marea Unire. Rolul Monarhiei

Metamorfoze clujene după Marea Unire. Rolul Monarhiei
Pret: 
37,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
198
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1341-7

   Îngrijire ediţie şi studiu introductiv de Marius Mureşan

     Metamorfozele citadine pe care vă invităm să le descoperiți în paginile acestei cărți reprezintă secvențe de istorie și tradiție locală, mărturii valoroase ale forței creatoare a sufletului românesc. Ele adaugă informații interesante și prețioase la portretul regalității românești și a prezenței sale în Transilvania după Marea Unire. Nu în ultimul rând, unele din aceste episoade pot constitui exemple edificatoare pentru dezvoltarea urbană și civică a Clujului în viitor, pentru felul în care personalitățile și/sau factorii de decizie se pot implica, cu succes, decență și discreție, în comunitate.

     Numeroasele contribuții clujene la patrimoniul civilizației europene au beneficiat, în ultima sută de ani, și de sprijinul Familiei Regale a României, care s-a preocupat constant de crearea și dezvoltarea infrastructurii didactice, tehnico-științifice, artistice, religioase și sportive din localitate. Volumul de față rememorează pentru cititorii de astăzi câteva momente semnificative, care stau mărturie în privința raporturilor strânse dintre membrii dinastiei române și orașul Cluj. Căci, așa cum bine spunea regele Ferdinand I în ianuarie 1920, la inaugurarea universității românești „…puterea unui stat modern [se măsoară] mai cu seamă după gradul culturii sale intelectuale”.

                                                                                                                                        Ana Maria Stan

 

     În lucrarea de față ne-am propus să redăm într-un mod cât mai autentic, utilizând instrumentul surselor de epocă – presă, reviste de cultură, imagini – metamorfozele prin care a trecut orașul Cluj, datorate atât transformărilor firești ale timpului, cât și înțelegerii acestui centru urban ca un pol de atracție pentru românii ardeleni. În acest proces, contribuția Familiei Regale a fost una esențială.

                                                                                                                                      Marius Mureșan

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Cititorul de la 6:27

  Traducere și note de Rodica Baconsky și Alina Pelea

 

  Jean-Paul Didierlaurent (n. 1962) a debutat ca scriitor cu o serie de nuvele, una dintre ele fiind laureată a Premiului Internaţional Hemingway (2010). Cititorul de la 6:27 este primul său roman şi a primit numeroase premii, dintre care Prix Michel Tournier, Prix du Festival du Premier Roman de Chambéry, Prix du Livre Pourpre.

  Până acum, romanul a fost tradus în peste 20 de ţări şi este în curs de ecranizare.

+ info
Ceremonial nocturn. Antologie de proză fantastică

  Thomas Owen, după adevăratul său nume Gérald Bertot, ocupă un loc de seamă în galeria fantaştilor belgieni, alături de scriitori consacraţi ai genului precum Franz Hellens, Jean Ray, Michel de Ghelderode, Jean Muno, Anne Richter. Vocaţia sa pentru fantastic, gustul pentru scene terifiante, pline de încărcătură emoţională, se manifestă încă din copilărie. (Rodica Lascu-Pop)

+ info
Casa sufletului

  Traducere în limba română, biobibliografie, postfaţă şi note de Maria Măţel-Boatcă. Prefaţă de Chantal Deltenre.

  Această naraţiune este o ficţiune, dar ea îşi trage seva din mărturiile tuturor persoanelor întîlnite la Snagov între anii 1990 şi 1993. cartea de faţă trebuia scrisă, ca omagiu şi mulţumire adresată tuturor celor care au acceptat să-mi împărtăşească povestea lor şi care m-au primit cu atâta bucurie şi simplitate.

Chantal Deltenre

+ info
Casa nebunilor

  Cartea este o incursiune intr-o noua; lume, un microunivers patologic, reprezentat prin spitalul de psihiatrie. Impartit pe sectii si domenii, cu cei aproape cinci mii de ?locuitori? ai lui, spitalul Salp?tri?re apare ca un adevarat oras, este vazut mai degraba familiar decat grav. Lumea spitalului de nebuni se constituie intr-o replica fictional data de Baillon lumii reale, un univers ca o oglinda deformata, redand in forme sarjate realitatea deformata de conventionalism.

+ info