LUBI TAG (JUD. SATU MARE). ASPECTE ALE LOCUIRII MEDIEVALE TIMPURII ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI

LUBI TAG (JUD. SATU MARE). ASPECTE ALE LOCUIRII MEDIEVALE TIMPURII ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI
Autori: 
Pret: 
75,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
446
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-543-773-9

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

I. CONDIȚIILE NATURALE ALE MICROREGIUNII ȘI ISTORICUL CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DE LA LAZURI
I.1. Geografia microregiunii. Aspecte reconstituibile ale paleomediului şi paleoclimei
I.2. Aşezarea medievală timpurie de la Lazuri–Lubi-tag, poziţionare şi geografia împrejurimilor
1.3. Cercetarea arheologică a sitului

II. COMPLEXELE ARHEOLOGICE CERCETATE ȘI ORGANIZAREA AŞEZĂRII
II.1. Informații generale despre complexele arheologice
II.2. Construcţie / amenajare la suprafaţa vechiului nivel de călcare?
II.3. Complexul 40/2001 (locuinţă adâncită)
II.4. Structuri cu funcţii complementare celor ale locuinţelor (dependinţe, altele decât gropile de provizii sau menajere)
II.5. Gropi cu dimensiuni mici
II.6. Fântânile
II.7. Indicii despre organizarea aşezărilor medievale timpurii din nord-vestul României şi Transilvania
II.8. Tendinţe ale locuirii medievale timpurii în partea de nord-vest a României

III. INVENTARUL COMPLEXELOR ARHEOLOGICE
III.1. Ceramica. Descriere, ordonare, comparaţii şi posibilităţi de datare
III.1.1. Clasificare generală şi raporturi cantitative între diversele categorii tehnologice
III.1.2. Ceramica lucrată cu mâna (fără roata olarului)
III.1.2.1. Aspecte tehnologice
III.1.2.2. Oale, castroane, capace și forme miniaturale
III.1.2.3. Tipsii (tăviţe)
III.1.2.4. Platouri de lut (tăvi de dimensiuni mari)
III.1.2.5. Ţesturi
III.1.2.6. Oale, tipsii, platouri şi ţesturi lucrate cu mâna. Concluzii
III.1.3. Olăria modelată la roată
III.1.3.1. O problemă: turneta (tournette), roata înceată, roata rapidă
III.1.3.2. Olăria confecționată la roata înceată
III.1.3.2.1. Aspecte tehnologice
III.1.3.2.2. Forme
III.1.3.2.3. Decorul
III.1.3.2.4. Concluzii
III.1.3.3. Olăria confecţionată la roata rapidă
III.1.3.3.1. Aspecte tehnologice
III.1.3.3.2. Forme
III.1.3.3.3. Marginile vaselor
III.1.3.3.4. Decorul
III.1.3.3.5. Olăria medievală timpurie confecţionată la roata rapidă pe teritoriul României. Probleme de cronologie, origine, răspândire, contexte sociale şi economice
III.2. Alte categorii de artefacte
III.2.1. Obiecte în legătură cu îmbrăcămintea şi portul în general
III.2.2. Unelte şi ustensile. Indicii despre structurile economice ale societăţii şi viaţa de zi cu zi
III.2.3. Arme

IV. CONCLUZII

V. CATALOG (AŞEZAREA MEDIEVALĂ TIMPURIE DE LA LAZURI–LUBI TAG)

ANEXE
THE SETTLEMENT IN LAZURI–LUBI TAG (SATU MARE COUNTY). ASPECTS OF EARLY MEDIEVAL HABITATION IN NORTH-WEST ROMANIA (CONCLUSIONS)
LIST OF FIGURES (1–215)
LIST OF TABLES (1–13)
LIST OF APPENDICES (1–8)
LIST OF PLATES (I–XLIX)

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

BIBLIOGRAFIE

PLANŞE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info