IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)

IPOSTAZE ALE IDEOLOGIEI LEGIONARE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ (1927–1938)
Pret: 
60,00 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
491
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-213-4

„Elaborarea unui demers academic centrat asupra dimensiunii ideologice a Legiunii „Arhanghelului Mihail”, un subiect marcat de controverse intelectuale persistente, comportând o încărcătură istorică descifrabilă în receptarea sa critică în decursul deceniilor, beneficiază în contextul contemporan de circumstanţe mai favorabile decât oricând în trecut. Evoluţiile spectaculoase ale ultimilor ani în studiile dedicate fascismului, reverberante în istoriografia legionarismului, oferă în prezent imaginea unui câmp al cercetării supus unei expansiuni dinamice, un spaţiu ştiinţific în interiorul căruia contribuţiile productive, echidistante au devenit reperele prevalente, în vreme ce intervenţiile partizane, teleologice, fie acestea demonizatoare sau apologetice, au fost reduse la un statut marginal. Implicit, graduala recalibrare a orizontului istoriografic a deschis calea perspectivelor interesate în mod ingenuu de aprofundarea temeinică a unui fenomen care a constituit deopotrivă un episod marcant al trecutului naţional şi una dintre expresiile relevante ale unei forţe istorice determinante pentru traiectoria primei jumătăţi a secolului XX.” din Introducere

CUPRINS

INTRODUCERE

I. CONSIDERAŢII ASUPRA ISTORIOGRAFIEI FASCISMULUI ŞI LEGIONARISMULUI
I.1. Istoriografia fascismului
I.2. Istoriografia legionarismului

II. REPREZENTAREA ANTAGONICĂ A ALTERITĂŢII ÎN LEGIONARISM
II.1. Anticomunismul
II.1.1. Originile activiste ale anticomunismului legionar
II.1.2. Ofensiva doctrinară anticomunistă a legionarismului
II.1.3. Substraturile escatologice ale anticomunismului legionar
II.2. Antidemocraţia
II.2.1. Asaltul teoretic antidemocratic al legionarismului
II.2.2. Formulele ideologice ale antipoliticianismului legionar
II.2.3. Proiectul naţional antidemocratic al legionarismului
II.3. Antisemitismul
II.3.1. Mitul conspiraţiei iudaice universale în imaginarul istoric legionar
II.3.2. Cadrele autohtone ale antisemitismului legionar
II.3.3. Profilul etniilor minoritare în ideologia legionară

III. EDIFICAREA IDENTITĂŢII GENERAŢIONALE A LEGIONARISMULUI
III.1. Clivajul generaţional
III.1.1. Tensiunile intergeneraţionale în viziunea legionarismului
III.1.2. Componenta generaţională în conflictul dintre legionarism şi cuzism
III.1.3. Dinamica intrageneraţională în gândirea legionară
III.2. Elita generaţională
III.2.1. Mesianismul generaţional al legionarismului
III.2.2. Coordonatele elitare ale tinerei generaţii în legionarism
III.3. Liderul carismatic
III.3.1. Ipostaza autoreferenţială a liderului carismatic legionar
III.3.2. Proiecţia hagiografică a autorităţii carismatice în legionarism
III.3.3. Poziţia liderului carismatic în ansamblul ideologiei legionare
III.4. Tema generaţională între ideologie şi practică. Studiu de caz: Legiunea „Arhanghelului Mihail” şi Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini din România

IV. STRUCTURAREA ORIZONTULUI TEMPORAL AL LEGIONARISMULUI
IV.1. Trecutul mitic
IV.1.1. Semnificarea teritoriului ancestral al naţiunii în legionarism
IV.1.2. Redimensionarea trecutului premodern în grila istorică legionară
IV.2. Modernitatea destructurantă
IV.2.1. Codificarea ideologică a proiectului modern generic în legionarism
IV.2.2. Evaluarea tiparelor moderne autohtone din perspectiva legionarismului
IV.3. Prezentul anomic
IV.3.1. Arhetipul crizei istorice în concepţia legionarismului
IV.3.2. Turnura temporală fascistă în imaginarul istoric legionar
IV.4. Viitorul utopic
IV.4.1. Sensurile revoluţiei naţionale în ideologia legionară
IV.4.2. Valenţele revoluţiei antropologice în legionarism
IV.5. Transcendentul redemptoriu
IV.5.1. Normativitatea sacrificiului martiric în gândirea legionară
IV.5.2. Reperele sacre ale scenariului escatologic legionar

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

METAMORFOZE SOCIALE ÎN UMBRA MARXISM-LENINISMULUI. EDUCAŢIA ADULŢILOR ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ (1948–1958)

   Regimul comunist a oferit educaţiei adulţilor un loc privilegiat în rândul politicilor sale de reconstrucţie a societăţii conform noilor dogme ideologice. Materializarea practică a reprezentat nu doar adoptarea modelului sovietic, ci şi convingerea liderilor politici autohtoni că adeziunea maselor la noul regim nu putea fi realizată altfel decât prin investiţii materiale şi umane în acest segment al educaţiei.

+ info
PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info