GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)
Cuprins: 
Pret: 
80,00 lei (-15,00%)
68,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
410
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-602-6

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

Desenul este incizat pe placa de lemn (de păr, măr, tei, paltin, buxus etc.) tăiată, fie longitudinal, fie transversal, cu ajutorul unor cuțitașe și dăltițe speciale. Placa gravată, având desenul inversat, este acoperită cu cerneală neagră, apoi se aplică pe o foaie de hârtie. Porțiunile reliefate se imprimă pe hârtie, redând liniile și umbrele negre, iar cele adâncite lasă hârtia intactă, reprezentând petele albe. Gravorul trebuie să cunoască bine tehnica inciziilor, deoarece corecturi nu se pot face decât prin înlocuirea fragmentului de lemn respectiv, care urmează a fi gravat din nou. (Din „Introducere”)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

CUNOAȘTERE ȘI OCCIDENTALIZARE. O ISTORIE A ȘTIINȚEI ROMÂNEȘTI DE LA JUMĂTATEA SECOLULUI XIX-LEA PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

 *una dintre lucrările câștigătoare ale concursului PUBLICARE TEZE DE DOCTORAT, lansat de Editura MEGA.

+ info
CULTURĂ ŞI PROPAGANDA. INSTITUTUL ROMÂN DIN BERLIN (1940–1945)

    „Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul.

+ info
CRONICA DE ARTĂ. DESPRE PICTORI ŞI TABLOURI ÎN PAGINILE GAZETELOR ROMÂNEŞTI DIN VEACUL AL XIX-LEA (1860–1900) VOL. I

    „Modernizarea societății românești în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea a încurajat apariția unei piețe de artă la gurile Dunării, după un model de tip occidental pe care elita epocii l‑a copiat și l‑a transplantat, cu reușitele, eșecurile, particularitățile inerente. [...]

+ info