FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
Autori: 
Daniel Hrenciuc
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
282
Format: 
B5
ISBN: 
978‑606‑543‑987‑0

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR

CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina

CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor

CAPITOLUL IV. IANCU FLONDOR: EROUL UNIRII BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN
IV.1. Originile
IV.2. Educația
IV.3. Căsătoria
IV.4. Implicarea în viața politică
IV.5. România în timpul neutralității
IV.6. Memoriul lui Iancu Flondor
IV.8. Intrarea României în război

CAPITOLUL V. UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL ROMÂN

CAPITOLUL VI . ACTIVITATEA LUI IANCU FLONDOR ÎN CALITATE DE MINISTRU DELEGAT PENTRU BUCOVINA ÎN VEDEREA INTEGRĂRII ACESTEIA ÎN REGATUL ROMÂN
VI.1. Criza bucovineană
VI.2. Demisia lui Iancu Flondor
VI.3. Adunarea comunităților etnice de la Cernăuți (2 iunie 1919)

CAPITOLUL VII. MOARTEA LUI IANCU FLONDOR ȘI MOȘTENIREA SA POLITICĂ ȘI CIVICĂ

CAPITOLUL VIII. NICOLAE (NICU) FLONDOR, PRIMAR AL MUNICIPIULUI CERNĂUȚI
VIII.1. Activitatea politică

CAPITOLUL IX. CONSTANTIN ȘI RADU FLONDOR, DIPLOMAȚI ÎN SLUJBA REGATULUI ROMÂNIEI ÎNTREGITE 108
IX.1. Constantin Flondor – mareșal al Curții Regale
IX.2. Radu Flondor – diplomat al Regatului Român

CAPITOLUL X. ȘERBAN FLONDOR – ARISTOCRATUL UITAT

CAPITOLUL XI. NEAGOE FLONDOR: FRUNTAȘ LEGIONAR

CAPITOLUL XII. GHEORGHE FLONDOR, REZIDENT REGAL AL ȚINUTULUI SUCEAVA
XII.1. 28 iunie 1940: cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și Ținutului Herța Uniunii Sovietice
XII.2. Admnistrația sovietică în partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1940–1941)
XII.3. Reinstaurarea administrației românești în Basarabia, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herța (1941–1944)
XII.4. Tratatul de Paris (1947) și împărțirea Bucovinei între URSS și România

CAPITOLUL XIII. FAMILIA FLONDOR ÎN CONTEXTUL REPRESIUNII COMUNISTE PREMERGĂTOARE INSTAURĂRII REGIMULUI TOTALITAR ÎN ROMÂNIA

CAPITOLUL XIV. ALEXANDRU, BARON DE FLONDOR, ÎN VIZORUL SECURITĂȚII

CONCLUZII

SUMMARY

ANEXE DOCUMENTARE
Anexa 1
Anexa nr. 2

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ALBUM FOTO

De aceeași autori...

Nu au fost găsite cărți de aceeași autori.

De la aceeași editură...

DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

   Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info
CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

   „Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info
ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info