EPISCOPUL IOAN BĂLAN ÎN DOSARELE SECURITĂŢII

Autori:

Sergiu Soica

Gabriel Buboi

Pret:

35,00 lei

TVA Inclus

În stoc (3 buc.)

Domeniul:

Istorie, istoria artei & fotografie

Editura:

MEGA

An aparitie:

2015

Nr. pagini:

414

Format:

ISBN:

978‑606‑543‑628‑2

„Evenimentele istorice se consemnează de-a lungul timpului şi sunt o comoară pentru toţi cei care nu au fost prezenţi, însă doresc să cunoască trecutul pentru ca el să nu rămână uitat în negura timpului. Asemenea oricărui tezaur Arhivele devin importante şi încep să joace un rol special atunci când sunt studiate, sunt scoase la lumină şi puse la dispoziţia cititorului. Cine ar fi putut spune că cei care au jucat un rol atât de important în martiriul episcopilor, preoţilor şi credincioşilor greco-catolici vor putea deveni o sursă de documentare esenţială în descoperirea evenimentelor care au avut loc într-o perioadă relativ recentă însă deosebit de tulbure?
Evocarea figurii episcopului martir Ioan Bălan în paginile acestei cărţi reprezintă un act de aducere aminte cu recunoştinţă a istoriei recente a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi a mărturiei sale de credință şi fidelitate faţă de Cristos, Bunul Păstor şi Capul Bisericii“. (Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj)

CUPRINS

Cuvant introductiv

Martiriul Episcopului Ioan Bălan – Consideraţii spirituale
Încercarea naşte virtutea
Statornicia credinţei ca temelie a martiriului
Discernământul – poartă privilegiată a legăturii lui Ioan Bălan cu Dumnezeu
Conciliul Vatican II şi mărturia Bisericii Greco‑Catolice Române
Ospitalitatea – virtute a martirului
Ioan Bălan – paradigma unei umanităţi binecuvântate

Biografia Episcopului Dr. Ioan Bălan
Seminaristul Ioan Bălan
Preotul Ioan Bălan
Protopopul Ioan Bălan
Canonicul Ioan Bălan
Episcopul Ioan Bălan
Activitatea Episcopului Ioan Bălan
Episcopul Ioan Bălan în închisorile comuniste şi Domiciliul Obligatoriu
Scrierile Episcopului Bălan
Publicaţiile Episcopului dr. Ioan Bălan

Episcopul dr. Ioan Bălan în dosarele Securităţii

ANEXE

Autobiografia episcopului Dr. Ioan Bălan scrisă pentru rudeniile sale (în 1955)

Documente şi fotografii

Summary
Sommario

Bibliografie

Indici de nume şi localităţi

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DIN ACTIVITATEA RELIGIOASĂ, CULTURAL-ȘTIINŢIFICĂ, ISTORICO-SOCIALĂ A CĂLUGĂRILOR BAZILITANI ROMÂNI (SECOLUL XVIII – 1948)

Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii.

+ info

CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ

„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane.

+ info

CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964

„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe.

+ info

ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

+ info