EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)

EPARHIA GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA ŞI MAREA UNIRE (1918–1919)
Autori: 
Pret: 
45,00 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
418
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-007-9

    Lucrarea de faţă, intitulată „Eparhia greco-catolică de Oradea şi Marea Unire (1918–1919)" și semnată de dr. Silviu Sana cuprinde patru studii despre instituţia eclesială a românilor uniţi din nord‑vestul României în perioada anilor 1918–1919, perioada în care a însemnat trecerea Bisericii prin patru regimuri politice: Monarhia austro‑ungară, Republica Populară Ungară, Republica Sovietică Ungară şi România Mare. Această perioadă timp (ianuarie 1918 – 30 mai 1919), a însemnat şi o succesiune de evenimente care au pus Biserica în faţa a noi provocări.
    „Puţine sunt scrierile istorice despre rolul Bisericii greco-catolice româneşti în înfăptuirea Unirii celei mari, din perioada 1918–1919, dar şi mai puţine cele care, sine ira et studio, „ascultă” şi se inspiră şi din izvoarele scrise de adversarii măreţului act, amintit mai sus. Lucrarea de faţă a domnului dr. Silviu Sana face parte, după cum cititorii pot constata, din această ultimă categorie de scrieri. ” (Prof. univ. dr. Blaga Mihoc)

CUPRINS

CĂTRE CITITORI

ARGUMENT

I. ASPECTE DIN ISTORIA EPISCOPIEI GRECO CATOLICE DE ORADEA MARE (IANUARIE 1918 – MAI 1919)
Contextul istoric
Chestiuni bisericeşti, administrative şi pastorale
Raporturile Bisericii cu autoritatea politică
Relaţia Episcopiei cu autorităţile maghiare
Episcopia Greco-Catolică de Oradea şi Unirea de la 1 decembrie 1918 a
Raporturile Bisericii cu autorităţile centrale româneşti: Consiliul Dirigent de la Sibiu şi Regele Ferdinand 60
Şcolile Episcopiei şi Unirea de la 1 decembrie 1918
Biserica sub loviturile „revoluţiei”. Pierderi materiale şi umane după 1 decembrie 1918
Domeniile de la Beiuş şi Holod. Jafuri şi distrugeri în alte instituţii bisericeşti
Palatul Episcopal
Seminarul şi Preparandia
Brutalităţi, arestări şi crime
Eliberarea. În România Mare.

II. PREPARANDIA DIECEZANĂ (1918–1919)
„Căinţele” profesorilor
Scrisoarea Ministrului
Limba de predare: maghiara
Cercetarea disciplinară a profesorului dr. Vasile Chirvaiu
Între cerinţele Budapestei şi ale Sibiului

III. COMEMORĂRILE UNIRII ÎN PAGINILE REVISTEI „VESTITORUL” (1928–1940)
Silviu Tămaş – Prigoana bolşevică din Beiuş
Dr. Iacob Radu – Providenţa şi unitatea naţională
Dr. Aloisie Ludovic Tăutu – Momentul 1 decembrie 1918
Dr. Nicolae Flueraş – Unire şi martiraj
Dr. Grigorie Pop – „Zile de slavă”
Gheorghe Maior – Istorie trăită
Dr. Petru Tămâian – „Suferinţele noastre”
Dr. Petru Tămâian – Eliberarea
Dr. Augustin Maghiar – „De ziua eroilor”
La 20 de ani de la Unire
Vicarul foraneu Petru Cupcea

IV. PORTRETE DE UNIONIȘTI
Dr. Iacob Radu (1869–1932)
Dr. Gheorghe Miculaş (1874–1943)
Dr. Vasile Chirvaiu (1884–1964)
Dr. Constantin Pavel (1876–1934)
Dr. Valeriu Hetco (1877–1959)
Dr. Grigorie Pop (1885–1933)
Dr. Petru Tămăian (1875–1940)
Dr. Augustin Maghiar (1880–1952)
Gheorghe Maior (1870–1950)

ANEXE
Rezumatul documentelor
DOCUMENTE
SUMMARY
BIBLIOGRAFIE
INDICI DE NUME PROPRII
INDICI DE LOCALITĂȚI, ȚĂRI, INSTITUȚII

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PROCESELE ECONOMICE ALE FUNCȚIONARILOR EVREI DIN COMERȚUL EXTERIOR 1960–1964

 

CUPRINS

MULȚUMIRI LA TIPĂRIREA CĂRŢII… 11

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 13

METODOLOGIA FOLOSITĂ ŞI DOCUMENTELE DE ARHIVĂ 18

CAPITOLUL 2. CONTEXTUL SOCIAL-POLITIC AL ROMÂNIEI DUPĂ CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 22

2.1. ROMÂNIA ÎN DRUM SPRE COMUNISM 22

2.1.1. ROMÂNIA DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 22

2.1.2. MIȘCAREA SOCIALISTĂ DIN ROMÂNIA 26

+ info
PAVEL CHIHAIA AVENTURILE VOCAȚIEI

     „Din motive de o mare diversitate, istoria istoriografiei din România ezită încă să abordeze, prin intermediul unor monografii, seria de istorici merituoși ai perioadei noastre postbelice. Această întârziere, oricum am privi-o, nu aduce servicii cunoașterii științifice românești și nici nu operează necesara triere a valorilor, alegând ce este bun de ce este rău și jalonând judicios un traseu al cunoașterii trecutului nostru a cărui ignorare aduce nu foloase, ci ponoase.

+ info
NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PRIMUL DECENIU POSTCOMUNIST

„În contextul dezbaterilor, în mediile de specialitate, în legătură cu naționalismul, cu natura sa, cu rădăcinile sale istorice, cu determinanții săi sociali, politici, economici, culturali, o cercetare a acestui fenomen în România postcomunistă trebuie să identifice manifestările naționalismului în societate și vectorii săi de evoluție.

+ info