ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE

ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
Pret: 
25,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
107
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-207-3

CUPRINS

I. Motivaţie. Repere geografice

II. Vestigii medievale descoperite la Cristur-Crișeni (com. Crișeni, jud. Sălaj). Cercetări arheologice preventive efectuate în zona de protecţie a bisericii reformate din localitate

III. O așezare medievală identificată în aproperea cetăţii Aranyos și a ruinelor bisericii (mănăstire benedictină?) de la Cheud (com. Năpradea, jud. Sălaj). Cercetările arheologice preventive de la Cheud Sub Hij

IV. Ceramica medievală caolinică. Câteva descoperiri din Sălaj

V. Modă și vestimentaţie în Zilach. Componente ale unei garnituri medievale de curea descoperite la Zalău str. Unirii, nr. 13

VI. Un cavaler medieval pasionat de jocul cu zaruri. Pintenul ornamentat cu „zaruri” descoperit la Aghireș Sub pășune

Elements of medieval material culture (13th–15th centuries) from the Sylvanian Basin and surrounding areas

(Abstracts)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info
Natură și imperiu în Egiptul otoman

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte.

+ info