„Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul. Însă mai totdeauna afirmarea României în străinătate a avut evidente limite, unele ce țin de mentalitățile oamenilor, chiar de „tradiție”, lipsa de pricepere și promovarea amatorismului, altele fiind ridicol concepute în funcție de împrejurări, invocându-se tot felul de motive, resuscitate până și în zilele noastre, când globalizarea a devenit în ochii unora gogorița neputinței noastre de a progresa și a ne afirma în lume...
... În cazul României, măsurile în ce privește propaganda în străinătate, transferul de bunuri culturale și intelectuale, promovarea patrimoniului nostru spiritual au fost parțiale, porneau cu entuziasm ca proiect, sfârșind mai totdeauna într-o lamentabilă degringoladă, uneori la scurtă vreme de la debutul ideii. Mereu și mereu, România și-a făcut cunoscut în afară tezaurul cultural și intelectual mai mult prin oameni (nu prea mulți) care și-au sacrificat entuziasmele, pentru guvernanți ori factori de decizie care n-au înțeles mare lucru din beneficiile „diplomației culturale”. Iar toate aceste aspecte erau bine cunoscute decidenților: arhivele românești mustesc de rapoarte, memorii care analizau diverse aspecte ce țin de propaganda noastră în străinătate, subliniind lipsurile și propunând soluții viabile și moderne – la vremea aceea – fără a le fi luat cineva în seamă (volumul de față cuprinzând câteva mostre de acest gen). ” (din subcapitolul „Doar câteva concluzii sau despre limitele entuziasmului instituțional”)
CULTURĂ ŞI PROPAGANDA. INSTITUTUL ROMÂN DIN BERLIN (1940–1945)
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„În pofida faptului că la nivel european și mondial studiile care tratează despre fenomenul magic, cu toate implicațiile sociale și culturale ale acestuia, sunt destul de numeroase, în România ele abia au depășit stagiul de pionierat. Magia în cadrul familiei a fost abordată la noi mai cu seamă de folcloriști și de câțiva etnologi, decât de către istorici. Lipsește apoi dimensiunea unei abordări multidisciplinare și comparative cu alte spații culturale europene.
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
I. CONDIȚIILE NATURALE ALE MICROREGIUNII ȘI ISTORICUL CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DE LA LAZURI
I.1. Geografia microregiunii. Aspecte reconstituibile ale paleomediului şi paleoclimei
I.2. Aşezarea medievală timpurie de la Lazuri–Lubi-tag, poziţionare şi geografia împrejurimilor
1.3. Cercetarea arheologică a sitului
Table of Contents
ARGUMENT
MORPHOLOGY
I. ARTICLES
II. NOUNS
III. ADJECTIVES AND ADVERBS
IV. PRONOUNS
V. VERBS
• Verb Tenses
• Modal Verbs
• Passive Voice
• Subjunctive
• Gerund, Infinitive and Participles
VI. PREPOSITIONS AND CONJUNCTIONS
SYNTAX
I. IF CLAUSES
II. SEQUENCE OF TENSES AND INDIRECT SPEECH
III. INVERSION
IV. QUESTION TAGS
VOCABULARY
FINAL EXERCISES
KEY
BIBLIOGRAPHY
„Elaborarea unui demers academic centrat asupra dimensiunii ideologice a Legiunii „Arhanghelului Mihail”, un subiect marcat de controverse intelectuale persistente, comportând o încărcătură istorică descifrabilă în receptarea sa critică în decursul deceniilor, beneficiază în contextul contemporan de circumstanţe mai favorabile decât oricând în trecut.