COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA

COOPERATIVIZARE ȘI DECOOPERATIVIZARE ÎN ROMÂNIA
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
395
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-020-196-0

CUPRINS

Cuvânt înainte

Radu Ciuceanu
Colectivizarea agriculturii în România: represiune şi rezistenţă

Claudiu Degeratu
Dosarul colectivizării agriculturii în România – provocările unui început

Augustin Țărău
Procesul de transformare socialistă a agriculturii în paginile literaturii militante

Gabriel Moisa
La frontiera istoriei. Despre ideologie, politică şi colectivizare în raionul Marghita, judeţul Bihor, la sfârşitul anilor 1940 şi începutul anilor 1950

Claudiu Porumbăcean
De la reforma agrară la colectivizarea agriculturii în judeţul Satu Mare. Studiu de caz: dr. Ilie Carol Barbul (1883–1946). Povestea unui „chiabur”

Marin Pop, Daniel-Victor Săbăceag
„Noaptea moşierilor” în Sălaj. Decretul 83/1949

Cristina Liana Puşcaş
Versiunea oficială adoptată de Partidul Muncitoresc Român faţă de revoltele ţărăneşti din 1949 în cotidianul „Crişana”

Ilie Gherheş
Prigoana chiaburilor din raionul Vişeu în perioada 1950–1959

Ion Zainea, Ménesi Beáta
Înfiinţarea Gospodăriilor Colective şi a Întovărăşirilor Agricole – momentul zero al agriculturii de tip socialist. Cazul Regiunii Bihor

Cosmin Budeancă
Aspecte privind colectivizarea agriculturii în judeţul Vrancea. Cazul localităţii Ciorăşti (1957–1958)

Kiss Zoltán
Colectivizarea pământurilor bisericeşti în Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei – concluziile unei cercetări

Amalia Barbă
Despre colectivizare în zona Nădlacului – destine şi amintiri

Constantin Mănescu
Cooperativizarea agriculturii în localitatea Horezu din judeţul Vâlcea

Augustin-Leontin Gavra, Horaţiu-Traian Năprădean
Câteva consideraţii privind colectivizarea agriculturii în comuna Cehu Silvaniei

Mihaela-Cristina Gherheş
Primăvara anului 1962 – încheierea colectivizării în Petrova Maramureşului: moartea sătencei Mârza Maria

Cornel Micu
De la clădiri la cărămizi: distrugerea patrimoniului CAP-urilor după 1990

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA

   Istoriografia domniei lui Ștefan cel Mare a devenit imensă. Extensiunea ei nu are legătură cu sanctificarea voievodului, ci se prelungește dintr-o conștiință mult mai comună, perfect surprinsă încă de către Mihail Kogălniceanu: Ștefan ar fi lăsat o moștenire atât de prodigioasă, încât te izbești la tot pasul de ea, copleșit și magnetizat.

+ info
PICTORII TRANSILVANIEI MEDIEVALE (CCA 1300–1600). UN DICȚIONAR

    „Anonim transilvănean”: aceasta era, și încă este, eticheta cea mai frecvent întâlnită în legătură cu picturile vechi transilvănene expuse sau păstrate în muzee și colecții din România și din străinătate. Artiștii locului de dinaintea anului 1600, doar arareori au o identitate proprie alta decât cea artistică revelată de opere. Cele câteva nume menționate recurent în literatura de specialitate sunt clar dominate de numărul „meșterilor” anonimi.

+ info
Natură și imperiu în Egiptul otoman

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte.

+ info