Dan Culcer este critic literar și ziarist. Născut la Sulina la 15 iunie 1941, din părinți ardeleni în refugiu, după cedarea nord-vestului Ardealului prin Diktatul de la Viena. Studii de filologie, specialitatea limbă și literatură română, între 1958 și 1963, la Cluj. După licență este repartizat la Târgu-Mureş, unde începe o carieră universitară și de cercetare. Este unul din fondatorii seriei a II-a revistei Vatra. Participă la conceperea, conducerea și realizarea revistei Vatra între mai 1971 și octombrie 1987.
Publică două volume de literatură, Un loc geometric, Utopia (volum de poeme în română și maghiară, tradus de Ceske Gabor), două volume de critică literară sociologică, Citind și trăind literatura, Serii și grupuri, traduce din maghiară și franceză. În 1986 soția părăsește România. În 1987 Dan Culcer primește viza de emigrare pentru reîntregirea familiei. Domiciliază în Franța din octombrie 1987. Azilant politic, primește cetățenia franceză în 1992.
În Franța lucrează ca secretar de redacție și grafician în presa sindicală, până la pensie. Realizează reviste, cărți și afișe. În mai 2000 fondează Asymetria, o revistă online de cul - tură, critică și imaginație (http://www.asymetria.org/). Ca ziarist, fondează în 1990, cu un grup de exilați din Franța, Asociația Ziariștilor Români-Vest. Colaborează, după 1990, la România liberă, Vatra, Tribuna, Familia, Euphorion, Discobolul, Origini (SUA), Confesiuni, Acolada, la revista de poezie Galatheea (Germania) etc. Scrie articole și reportaje despre România de după Zaveră. Participă la dezbateri politice despre România în paginile revistei Dialog din Germania, acordă interviuri unor reviste și unor canale de televiziune din România.
După pensionare lucrează în arhivele din România, cercetând trei teme : relațiile scriitorilor cu puterea comunistă, cu Securitate și Partidul; ideologia cenzurii, raporturile cu minoritarii maghiari. Obține în 2013 un doctorat în litere la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș, cu o teză despre cenzură. Donează arhiva și biblioteca personală Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca.
CENZURA în comunismul real. Vol. I+II
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Secuii (grup etnografic maghiar redutabil) au rămas ultima insulă maghiară, într-o Transilvanie care și-a pierdut treptat caracterul policrom, acel caracter care i-a asigurat specificitatea. Sașii aproape au dispărut, lăsând Ardealul infinit mai sărac. Secuii/Maghiarii din aceeași zonă, încearcă să-și conserve identitatea și limba. Mentalități care se ciocnesc, educații și istorii alternative, paralele, intrate adesea în coliziune.
Oraşul Oradea, prin arhitectura sa de la începutul secolului al XX-lea, ocupă un loc bine definit pe harta oraşelor cu arhitectură Secession / Art Nouveau din Europa Centrală şi din România. Prin acest albumghid am dorit să pun în evidenţă, să ilustrez patrimoniul arhitectural, fondul construit al oraşului, din perioada 1898-1920.
Parcurgând cartea doamnei Andreea Mănăilă, cititorul, atât cel avizat, cât și cel doritor să cunoască tema, va constata că are în față o contribuție esențială pentru înțelegerea evoluției relațiilor româno-afgane. Mai mult, autoarea îl ajută pe cititor să descifreze cauzele crizei societății afgane, a legăturilor talibanilor cu terorismul internațional, motivele eșecului construcției unei societăți cu democrație similară statelor occidentale în Afganistan.
- Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea