„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe. Totodată ne‑a preocupat realizarea unui profil general al condamnărilor în instanţă, elaborat prin extragerea informaţiilor din fondul de acuzări susţinute de către procurorul militar în concluziile de învinuire. Am insistat, de asemenea, asupra prezentării faptelor care constituie obiectul învinuirilor, al structurii motivaţionale care a stat la baza întocmirii dosarului penal de judecată, precum şi al concluziilor procuraturii, în dorinţa de a surprinde modul în care se putea instrumenta un astfel de dosar politic şi implicit caracterul abuziv al acestor condamnări, reliefat de multe ori şi prin discrepanţa dintre fondul faptic şi pedeapsa aplicată. (Din „Introducere”)
CATALOGUL ABSENŢILOR CONDAMNĂRI POLITICE ALE TRIBUNALULUI MILITAR CLUJ ÎNTRE ANII 1956–1964
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
"Încercând să suprindă principalele evoluţii survenite în cadrul dinamicii relaţiilor politico-ideologice sovieto-chineze în intervalul cronologic 1961–1963, prezentul volum cuprinde un număr de 26 de documente, identificate în cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Dat fiind numărul mare de documente cercetate în cadrul instituţiei mai sus-menţionată, în elaborarea acestui volum am recurs la o atentă selectare a acestora, fiind publicate doar cele pe care le-am considerat a fi mai importante pentru tema noastră de cercetare.
„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.
CONTENTS
Andone-Rotaru, Mariana (Turda History Museum, Romania)
THE ROMAN HOARD FROM TURDA (POTAISSA III)
Asolati, Michele (University of Padova, Italy)
IL LASCITO DEL CARDINALE. UN RIPOSTIGLIO DI ANTONINIANI DALL’ITALIA SETENTRIONALE (?)
Bitrak, Sanja / Pero Josifovski (Archaeological Museum of Republic of North Macedonia, Skopje)
HOARD OF ROMAN SILVER COINS FROM THE ROMAN FORUM IN STOBI
Bland, Roger (formerly the British Museum, London, UK)
COIN HOARDS IN THE ROMAN EMPIRE: A LONG-RANGE PERSPECTIVE. SOME PRELIMINARY OBSERVATIONS
Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. ORIGINEA FAMILIEI FLONDOR
CAPITOLUL II. VIAȚA POLITICĂ ÎN IMPERIUL HABSBURGIC/ AUSTRO UNGAR
II.1. Viața politică în Bucovina
CAPITOLUL III. FAMILIA FLONDOR ÎN VIAȚA POLITICĂ ȘI CULTURALĂ A BUCOVINEI
III.1. Gheorghe Flondor
III.2. Tudor Flondor: un muzician aristocrat
IIII.3. Isabela Nectara Flondor
III.4. Florica Flondor