„Arheologia și istoria militară a Daciei romane au fost privilegiate de cercetarea românească, fiindcă domeniul e vast și productiv. Un specific al provinciei a fost armata numeroasă (pe la anul 200, aproximativ 12–13% din armata Imperiului roman staționa în Dacia), prin urmare, militarii – singurul corp socio-profesional salariat, cu venituri fixe și regulate – dădeau tonul în cele mai variate aspecte ale vieții și civilizației romane. Primii „romani” din Dacia sunt militarii, primele vetre de romanizare sunt castrele, primii constructori și producători sunt soldații romani, curând secondați de coloniști. Adusă astfel, civilizația romană a avut toate avantajele și toate neajunsurile grabei. Firește, un „aer cazon” plutește în Dacia, învăluind formele și rezultatele economiei, ale vieții sociale, ale expresiilor cultural-artistice și chiar lingvistice. Cercetarea arheologică îndelungată a castrelor, cu metodă și răbdare, alături de cea a orașelor (mai puțin intensă), descoperă neîncetat mărturiile acestei civilizații.” Prof. dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române
CASTRELE DACIEI DUPĂ PĂRĂSIREA LOR DE CĂTRE ARMATA ROMANĂ
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Cuprins
INTRODUCERE
CU CÂNTEC LA DATORIE! REPERTORIUL MUZICAL AL SAŞILOR ARDELENI ÎN CONTEXTUL IZBUCNIRII MARELUI RĂZBOI
Între patriotism local, Kaisertreue şi pan-germanismul cultural. Repertoriul muzical al saşilor în contextul debutului Marelui Război
Observaţii finale
ÎN SERVICIUL ENORIAŞILOR PE FRONTURILE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL. PROVOCĂRILE ACTIVITĂŢILOR CAPELANULUI EV ANGHELIC SĂSESC
Oamenii bisericilor pe fronturile Marelui Război. Capelanul militar şi misiunea sa de asistenţă sufletească
„Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa
2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc
„Mihai Croitor a scris o carte impresionantă, întemeiată pe surse arhivistice, dar şi pe cea mai recentă literatură de specialitate într-o manieră interdisciplinară, de istorie diplomatică, de strategie şi tactică politică, dar şi de istorie a relaţiilor internaţionale, realizată cu metode specifice istoriei dar şi altor ştiinţe sociale, utilizând concepte şi perspective adiacente teoriilor relaţiilor internaţionale. Metodologia modernă, tehnicile de analiză adecvate conferă substanţă şi originalitate demersului său.