CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU

CASTELUL ŞI SPADA. CULTURA MATERIALĂ A ELITELOR DIN TRANSILVANIA ÎN EVUL MEDIU TÂRZIU
Pret: 
130,00 lei (-20,01%)
103,99 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
920
Format: 
A4
ISBN: 
978-606-020-070-3

Volumul este o sinteză a istoriografiei medievale care pune accentul pe cultura materială a elitelor din Transilvania în perioada Evului Mediu.
Această lucrare surprinde pentru început apariția elitelor și a centrelor de producție a bunurilor din Transilvania Evului Mediu, continuând mai apoi cu locurile unde își desfășurau activitatea elitele, ca în final să se concentreze pe averi și familiile de materiale, respectiv bunuri.
Autorul concluzionează ferm faptul că Evul Mediu „pus sub lupă nu este nici întunecat, nici misterios, nici murdar, nici fără zestre ori bunătăți.”
Adrian Andrei Rusu: „Dorința autorului ar fi aceea de a nu lăsa ca cele aici sintetizate să prindă mucegai și să se transforme într-un tratat. Ar vrea să fie mai ales deschideri de uși. Ele se cer reluate, criticate ori dezvoltate pentru a-și îndeplini menirea pentru care au fost scrise.”

CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. RELEVANŢA SURSELOR
II.1. „A săpa“ ca pentru studii de Preistorie
II.2. A citi direct şi a (nu) înţelege
II.3. Depozite cu obiecte tăinuite
II.4. Arta și arhitectura nevorbitoare

III. ISTORIA PROTAGONIŞTILOR
III.1. Nașterea elitelor
III.2. Afirmarea categoriilor

IV. STĂRILE APARENTE ŞI MODELELE CULTURALE
IV.1. Identitate etnică culturală la nivel de elite
IV.2. Cultură de elite şi cultură ţărănească
IV.3. Biserica ca reflex de statut social. Modelele ecleziastice
IV.4. Modelele regale şi princiare

V. CENTRELE DE PRODUCŢIE ŞI OBŢINEREA BUNURILOR
V.1. Implicarea protagoniştilor şi obţinerea bunurilor
V.2. Avuţii din afara moşiilor
V.3. Ofertanții
V.4. Comerţul de achiziţie şi mişcarea bunurilor
V.5. O geografie a culturii materiale a elitelor locale

VI. APETENŢA LA REPREZENTAREA STĂRII
VI.1. Simboluri particulare de stare
VI.2. Cavalerismul
VI.2. Caii şi harnaşamentele
VI.4. Heraldica și alte însemne
VI.5. Reprezentările de sine. Arta şi practicile funerare

VII. LOCAŢIA ELITELOR
VII.1. Generalități
VII.2. A construi pentru elite
VII.3. Cetăți și castele
VII.4. Curțile / conacele
VII.5. Turnurile-locuință

VIII. INVENTARUL REZIDENŢELOR
VIII.1. Componentele definitorii
VIII.2. Protecție și apărare
VIII.3. Biserica ca inventar exclusiv aparţinător ori produs de elite
VIII.4. Interioarele şi decoraţiile
VIII.5. Mobilierul
VIII.6. Alte dotații ale complexelor
VIII.7. Exterioarele. Mobile de utilitate colectivă şi prestigiu

IX. AVERI ŞI UTILITĂŢI
IX.1. Ce dețin elitele?
IX.2. Obiecte identice /asemănătoare – materiale diferite
IX.3. Metalele și pietrele prețioase
IX.4. Bijuteriile
IX.5. Obiecte din alte metale sau materii rare
IX.6. Armele
IX.6.a. Generalităţi
IX.6.b. Armele ofensive
IX.6.c. Armele de protecţie
IX.7. Hainele și încălțămintea
IX.7.a. Generalităţi
IX.7.b. Sursele
IX.7.c. Cele mai simple haine
IX.7.d. Producţia şi producătorii
IX.7.e. Destinaţia hainelor
IX.7.f. Păstrarea, întreţinerea şi manevrările
IX.7.g. Hainele propriu-zise
IX.7.h. Îmbrăcămintea pentru cap şi mâini
IX.7.j. Încălţămintea
IX.7.k. Articole independente de purtare
IX.7.l. Accesorii la veşminte
IX.8. Hrana
IX.9. Scrierile

X. FAMILII DE MATERIALE
X.1. Generalități
X.2. Piatra
X.3. Sticlăria
X.4. Osul și cornul
X.5. Ceramica
X.6. Lemnăria
X.7. Pielăria
X.8. Textile utilitare şi materiale de legat

XI. FAMILII DE BUNURI
XI.1. Ambientul
XI.2. Bucătăria şi cultura mesei
XI.3. Obiectele de toaletă şi folosinţă personală
XI.4. Mobilitatea
XI.5. Distracțiile
XI.6. Medicina, farmacia şi alchimia
XI.7. Patronajul şi întreţinerea de oameni de cultură şi artă
XI.8. Măsurările

XII. CONCLUZII

XIII. ILUSTRAȚII

XIV. INDICE ONOMASTIC

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PORTRETE DE OFIŢERI DE ORIGINE ROMÂNĂ DIN ARMATA DE HONVEZI (1868–1918)

„Acest volum este rezultatul unui proiect de cercetare focalizat pe interacţiunea dintre ofiţerii armatei habsburgice şi societatea civilă, o abordare originată prioritar în istoria socială şi nu în cea militară. De altfel, dintre cei trei editori ai volumului, doar Csaba Horváth este un specialist în istorie militară.

+ info
PICTURA ROMÂNEASCĂ DE CULT ÎN BIHORUL SECOLELOR AL XVIII-LEA ŞI AL XIX-LEA

„Cartea de faţă, Pictura românească de cult în Bihorul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, prezintă cel puţin două trăsături fundamentale care merită reliefate. Mai întâi, sunt evidenţiate, într‑o lumină intelectuală generoasă, atât determinările sociale, economice şi spirituale din respectiva perioadă, cât şi modul în care arta religioasă românească a răspuns cu largheţea conceptuală specifică acestora, scoţând mereu la suprafaţă conştiinţa artistică (inclusiv cea populară) care a tradus vizual aceste nevoi.

+ info
SIGILIILE ŞI PRACTICILE SIGILARE ALE LOCURILOR DE ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA ŞI COMITATELE ÎNVECINATE ÎN SECOLELE XIII-XIV

„Produs al unei perioade de intensă fermentare emblematică, sigiliul s-a articulat drept un instrument conex culturii scrise medievale de natură pragmatică, cu rolul de a-i confirma destinatarului […] certitudinea că înscrisurile cărora i se alătură […] oglindeau voința, constatările sau înfăptuirile posesorului său, fie că acesta reprezenta o instituție cu proiecție individuală sau colectivă, fie documentele redactate fuseseră emise și sigilate exclusiv în nume propriu.

+ info