Istoria Regimentului al II-lea român de graniţă, cu statul major la Năsăud (1763–1851), din cadrul structurilor militare imperiale austriece, este cunoscută, atât ca urmare a rolului avut în unele evenimente istorice care i-au definit existenţa, cât şi datorită studiilor şi scrierilor istoriografice, mai vechi sau de dată mai recentă.
Mult mai puţine date au fost publicate despre Batalionul I Grăniceresc de Gardă (1933–1940) – destinat, inițial, pentru a fi cantonat în Năsăud, dar instalat efectiv în garnizoana Bistriţa – înfiinţat de regele Carol al II-lea, menit a fi continuatorul vechiului regiment năsăudean, şi care a avut ca areal geografic de recrutare locuitorii din fostele comune grănicereşti.
Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să ofere cititorilor un corpus documentar privitor la acest batalion prin publicarea sau reluarea unor materiale scrise, provenite din mai multe surse: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Arhivele Militare Piteşti, presa vremii, însemnări memorialistice etc. (Editorii)
BATALIONUL I GRĂNICERESC DE GARDĂ (1933–1940). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Autorii celor două volume ale acestei sinteze academice prima, după o jumătate de veac se prezintă înaintea cititorilor cu rodul cercetărilor a două generații, cu speranța că paginile noastre vor așeza mai convingător acest domeniu de artă alături de cel literar, dramatic sau muzical, conturând un profil distinct al „românității estetice”. (Acad. RĂZVAN THEODORESCU)
CONTENTS
FOREWORD
Acknowledgements
1. INTRODUCTION
1.1. Archaeology of magic and witchcraft
1.2. Magic and witchcraft, sorcerers and witches: short terminological observations
1.3. The geographic, cultural and chronological framework
2. SORCERERS AND WITCHES
2.1. Deceneus (Dekinais): “a man wizard (andra góeta) who wandered through Egypt” [Strabo VII. 3. 11 (C. 303)]
2.2. The witch from Remetea Mare
2.3. A female shaman of the Scythian age from Transylvania
„În cronologia disputelor sovieto-chineze, anul 1964 se va dovedi a fi unul definitoriu, ambele părţi fiind acum pe deplin convinse de caracterul ireversibil al rupturii. Astfel, pe de o parte asistăm la o creştere în intensitate a divergenţelor ideologice dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), iar pe de altă parte suntem martorii eşecului convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti, menită a discuta tocmai aceste diferende.
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. GEOPOLITICA: ȘCOLI ȘI OBIECTIVE
CAPITOLUL II. SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC – REPERE FUNDAMENTALE
II.1. Forma statului
II.2. Teritoriul terestru
II.3. Frontierele 30
CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI POLONIA ÎN CONTEXT CENTRAL-EUROPEAN DUPĂ 1918
CAPITOLUL IV. PREMISELE GEOPOLITICE ALE ALIANȚEI ROMÂNO-POLONE
CAPITOLUL V. SCENARII ȘI IPOTEZE STRATEGICE ROMÂNO-POLONE
CAPITOLUL VI. CONFERINȚE MILITARE ROMÂNO-POLONE