Istoria Regimentului al II-lea român de graniţă, cu statul major la Năsăud (1763–1851), din cadrul structurilor militare imperiale austriece, este cunoscută, atât ca urmare a rolului avut în unele evenimente istorice care i-au definit existenţa, cât şi datorită studiilor şi scrierilor istoriografice, mai vechi sau de dată mai recentă.
Mult mai puţine date au fost publicate despre Batalionul I Grăniceresc de Gardă (1933–1940) – destinat, inițial, pentru a fi cantonat în Năsăud, dar instalat efectiv în garnizoana Bistriţa – înfiinţat de regele Carol al II-lea, menit a fi continuatorul vechiului regiment năsăudean, şi care a avut ca areal geografic de recrutare locuitorii din fostele comune grănicereşti.
Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să ofere cititorilor un corpus documentar privitor la acest batalion prin publicarea sau reluarea unor materiale scrise, provenite din mai multe surse: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Arhivele Militare Piteşti, presa vremii, însemnări memorialistice etc. (Editorii)
BATALIONUL I GRĂNICERESC DE GARDĂ (1933–1940). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
CUPRINS
PREFAȚĂ
ARGUMENT
INTRODUCERE
1. Preliminarii istoriografice
2. Surse şi metodologie
I. LEGISLAŢIA SANITARĂ DIN TRANSLEITANIA (1876–1914)
I. 1. Politica sanitară în Europa secolului al XIX-lea
I.2. Sănătatea publică
I.3. Serviciul de sănătate
I.4. Asigurări la caz de boală…
"Încercând să suprindă principalele evoluţii survenite în cadrul dinamicii relaţiilor politico-ideologice sovieto-chineze în intervalul cronologic 1961–1963, prezentul volum cuprinde un număr de 26 de documente, identificate în cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Dat fiind numărul mare de documente cercetate în cadrul instituţiei mai sus-menţionată, în elaborarea acestui volum am recurs la o atentă selectare a acestora, fiind publicate doar cele pe care le-am considerat a fi mai importante pentru tema noastră de cercetare.
„Comunitatea germanilor din România a avut un rol aparte, semnificativ şi consistent în procesul complicat şi sinuos reprezentat de evoluţia unor spaţii etno-confesionale distincte precum Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Maramureş, Crişana şi Vechiul Regat. Amprenta pe care germanii în ansamblul lor – fie că este vorba despre saşi, landleri, şvabi, ţipţeri ş.a. – şi-au adus-o în evoluţia provinciilor istorice enumerate mai sus, este lesne recognoscibilă, însă inconfundabilă, în opinia noastră, ea fundamentându‑se pe un interval temporal consistent.
CONTENTS
Andone-Rotaru, Mariana (Turda History Museum, Romania)
THE ROMAN HOARD FROM TURDA (POTAISSA III)
Asolati, Michele (University of Padova, Italy)
IL LASCITO DEL CARDINALE. UN RIPOSTIGLIO DI ANTONINIANI DALL’ITALIA SETENTRIONALE (?)
Bitrak, Sanja / Pero Josifovski (Archaeological Museum of Republic of North Macedonia, Skopje)
HOARD OF ROMAN SILVER COINS FROM THE ROMAN FORUM IN STOBI
Bland, Roger (formerly the British Museum, London, UK)
COIN HOARDS IN THE ROMAN EMPIRE: A LONG-RANGE PERSPECTIVE. SOME PRELIMINARY OBSERVATIONS