Istoria Regimentului al II-lea român de graniţă, cu statul major la Năsăud (1763–1851), din cadrul structurilor militare imperiale austriece, este cunoscută, atât ca urmare a rolului avut în unele evenimente istorice care i-au definit existenţa, cât şi datorită studiilor şi scrierilor istoriografice, mai vechi sau de dată mai recentă.
Mult mai puţine date au fost publicate despre Batalionul I Grăniceresc de Gardă (1933–1940) – destinat, inițial, pentru a fi cantonat în Năsăud, dar instalat efectiv în garnizoana Bistriţa – înfiinţat de regele Carol al II-lea, menit a fi continuatorul vechiului regiment năsăudean, şi care a avut ca areal geografic de recrutare locuitorii din fostele comune grănicereşti.
Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să ofere cititorilor un corpus documentar privitor la acest batalion prin publicarea sau reluarea unor materiale scrise, provenite din mai multe surse: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Arhivele Militare Piteşti, presa vremii, însemnări memorialistice etc. (Editorii)
BATALIONUL I GRĂNICERESC DE GARDĂ (1933–1940). CONTRIBUŢII DOCUMENTARE
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
"După fuga politică antiantonesciană, plecările din perioada regi mului comunist au relevat diferite nuanţe ale exilului românesc prefi gurat în spaţiul italian şi transpus în tot atâtea stări, trăiri, intensităţi, durate, convingeri, atitudini, geografii, prietenii, profesii, sentimente, identităţi. Tocmai de aceea, realităţile politice, circumstanţele, moti vaţiile sau experienţele sunt cele care au conturat imaginea feluritelor feţe ale exilului postbelic."( din Premisă)
CUPRINS
LISTĂ DE ABREVIERI
PREMISĂ
PREMESSA
Cuprins
INTRODUCERE
CU CÂNTEC LA DATORIE! REPERTORIUL MUZICAL AL SAŞILOR ARDELENI ÎN CONTEXTUL IZBUCNIRII MARELUI RĂZBOI
Între patriotism local, Kaisertreue şi pan-germanismul cultural. Repertoriul muzical al saşilor în contextul debutului Marelui Război
Observaţii finale
ÎN SERVICIUL ENORIAŞILOR PE FRONTURILE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL. PROVOCĂRILE ACTIVITĂŢILOR CAPELANULUI EV ANGHELIC SĂSESC
Oamenii bisericilor pe fronturile Marelui Război. Capelanul militar şi misiunea sa de asistenţă sufletească
„Timp de un secol, imensul material scriptic generat de Ancheta ASTREI privind situaţia românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial a zăcut în arhivele sibiene, fără a se bucura de o valorificare critică. După publicarea rezultatelor statistice generale, pe comitate şi oraşe, de către coordonatorul anchetei, Teodor V. Păcăţian, istoricii români nu au mai considerat necesar să-şi aplece atenţia asupra acestei surse documentare (...)
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE
1. COMITATUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
1.1. Plasa Beșineu (Viișoara)
1.2. Plasa Iad (Livezile)
1.3. Plasa Năsăud
1.4. Plasa Rodna
1.5. Orașul Bistriţa
2. COMITATUL CIUC
2.1. Plasa Casinu
2.2. Plasa Ciucul de Sus
2.3. Plasa Frumoasa
2.4. Plasa Gheorgheni
2.5. Plasa Tulgheș
2.6. Orașele Gheorgheni și Miercurea Ciuc