“Dragii mei, vi-l prezint pe regele Matiaş”, cu aceste cuvinte Ovidiu Pecican ne invită într-o călătorie în timp, împreună cu regele Matiaş, pe vechile străzi ale Clujului. Mergem la hanul lui Mehffi unde regele Matiaş s-a născut, îl însoţim în Piaţa Mare, în Grădina Iepurilor, pe strada Fânului, într-o călătorie în văzduh şi chiar pe sub apele învolburate ale Someşului, pe firul unor întâmplări pline de miez şi de înţelepciune. Însă când scriitorul îşi încheie povestea regele Matiaş însuşi anunţă continuarea acestor poveşti: “Ei, preacinstite scriitor, dacă ai terminat de povestit, e rândul meu!. Hai să-ţi mai spun o istorioară, vrei?” Dar de aici începe o altă carte…
Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Îngrijire ediţie şi studiu introductiv de Marius Mureşan
„Nu cred eu că timpul trece, din trecut în viitor
Infinitul este unul, în prezentul călător
Nu cred nici că sensul vieții, elixirul tinereții
Nu-l cunoaște eul care, stă ascuns în ochiul minții
Mă întreb adeseori şi, cu trecerea vremii, întrebarea asta devine tot mai insistentă, dacă nu cumva totul a început din clipa în care am pus piciorul pe puntea acelui vas alb, un superb briccu trei catarge pe care viitorii marinari învăţau abc‑ul navigaţiei. Era ancorat la un chei mai retras, iar silueta lui se desprindea net dintre puţinele nave care ajungeau pe atunci până în portul nostru, vase vechi de tonaj mic, cu copastia pătată de catran şi de rugină, vase sub pavilion panamez ori liberian, alături de caice turceşti din lemn!