ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică

ASTRA şi Universitatea din Cluj în perioada interbelică
Autori: 
Pret: 
50,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
450
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-17-1517-6

Ediţie, studiu introductiv, portrete şi antologie de Mircea Popa

 

     În cadrul activității generale a Astrei, Clujul și-a avut rolul lui important, oferind, așa cum am arătat mai sus, pe cel de-al doilea președinte al ei, pe baronul Vasile Ladislau Pop, și creând prin banca „Economul”, un sprijin financiar extraordinar pentru populația românească a orașului și a satelor din jur. Așa cum a dezvăluit corespondența lui Pavel Vasici (medic stabilit la Cluj în calitate de inspector școlar), atât el cât și Alduleanu sau protopopul Tulie Roșescu au format un grup de sprijin al Astrei clujene, la care s-au adăugat ulterior alte două nume, Amos Frîncu și Ioan Petran. Acesta din urmă era originar din Gilău, dar a reușit să cumpere pe strada Bisericii ortodoxe o casă cu grădină, pe care a pus-o la dispoziția studenților români, spre a o folosi drept cvartir, pe timpul studiilor. În acest fel cei mai mulți dintre ei au putut să-și finalizeze studiile și să ducă un trai studențesc decent. El este creatorul Fundațiunii Petran, cu rol important în viața culturală românească a orașului, mai ales că în timpul Primului Război Mondial, el a organizat aici un prim serviciu de ambulanță al orașului, care a beneficiat astfel de un ajutor nesperat în asigurarea tratamentului sanitar al celor bolnavi și răniți. Un al treilea om cu suflet mare care a depus multe stăruințe pe terenul Astrei a fost avocatul Amos Frâncu, director al băncii „Economul”, cel care în anul de grație 1918 a organizat gărzile civile românești la Cluj în vederea preluării administrației orașului de către noile servicii românești și a apărat orașul de agresiunile unor trupe rebele secuiești, prin care profesorul Apathy teroriza populația românească. Spre încurajarea populației românești el a ridicat pe clădire băncii „Economul” steagul tricolor dătător de speranță, apărându-l în contra atacurilor dușmane. În lupta de apărarea a fortăreței românești a Clujului a căzut jertfă tânărul elev Petrovici, originar dintr-un sat din Banat, deplâns cu durere de întreg orașul și înmormântat cu onoruri militare în cimitirul orașului.

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

O nouă perspectivă în ştiinţele sociale. Eseuri de praxiologie (I)

    Eseurile de faţă atacă unele din aceste teme şi probleme şi propune o serie de soluţii din perspectiva unei noi paradigme privind acţiunea şi interacţiunea socială, dezvoltată în lucrările amintite. Ele sunt aplicaţii ale ideilor şi metodei asociate acestei ştiinţe, analiza praxionomică, bazate în principal pe şase concepte noi: praxem, regent, act pretenţional, sistem de referinţă, deplasare praxionomică şi stare praxionomică.

+ info
O limbă venită de departe

  Traducere din limba franceză , note şi postfaţă de Rodica Baconsky şi Alina Pelea

+ info
NU. Scrisori reunite, prezentate şi adnotate de Jean-Luc Outers

 Traducere din limba franceză şi note de Rodica-Lascu Pop

+ info
Noël în decembrie

     „Romanul lui Bernard Tirtiaux este un amestec bizar de tandrețe și cruzime; deși personajele sunt pline de mărinimie – poate chiar prea binevoitoare? – epoca în care trăiesc și caută iubirea și fericirea e atroce, barbară. Autorul ne aruncă în vârtejul unei extraordinare povești de dragoste care traversează cele două războaie mondiale, între Noël, născut pe 25 decembrie 1909 într-o familie de fermieri belgieni și Luise, fiica – "naturală" cum se spunea pe atunci – a Klarei von Ludendorff, născută, din întâmplare, în casa părinților lui Noël, în iunie 1914.

+ info