ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)

ARNĂUŢII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE (SECOLELE XVIII-XIX)
Pret: 
52,86 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2022
Nr. pagini: 
228
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-020-482-4

   Arnăuţii au fost un corp de lefegii (mercenari), de origine albaneză, prezenţi în oştile celor două ţări româneşti extracarpatice încă din secolul al XVII‑lea, după ce Mihai Viteazul a îngăduit aşezarea la nord de Dunăre a 15.000 de albanezi.

   Numărul şi rolul acestora în ansamblul forţelor militare ale celor două ţări a variat, în funcţie de opţiunile domnitorilor, de resursele pe care le aveau la dispoziţie, de scopurile propuse etc. Pentru secolul al XVII‑lea, se apreciază că arnăuţii ar fi fost reprezentaţi de câteva sute de persoane. De altfel, izvoarele menţionează că Petru Şchiopul, domnul Moldovei (1574–1577, 1578–1579, 1583–1591) avea o gardă de 400 de trabanţi şi 500 de albanezi. (Prof. univ. dr. Petre OTU)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DE LA IMPERIU LA REGAT. ROMÂNII BASARABENI ŞI MARELE RĂZBOI

 

CUPRINS

Toader NICOARĂ Cuvant inainte / 7

Andrei CUŞCO „Scenariile alternative” ale identităţii basarabene la inceputul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, romanitate incertă şi construcţie naţională intr-o provincie de frontieră / 9

Cristina GHERASIM

Nobilimea basarabeană in anii Primului Război Mondial (1914–1916) / 28

Andrei EMILCIUC

+ info
CUNOAȘTERE ȘI OCCIDENTALIZARE. O ISTORIE A ȘTIINȚEI ROMÂNEȘTI DE LA JUMĂTATEA SECOLULUI XIX-LEA PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

 *una dintre lucrările câștigătoare ale concursului PUBLICARE TEZE DE DOCTORAT, lansat de Editura MEGA.

+ info
CULTURĂ ŞI PROPAGANDA. INSTITUTUL ROMÂN DIN BERLIN (1940–1945)

    „Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul.

+ info