„În cronologia disputelor sovieto-chineze, anul 1964 se va dovedi a fi unul definitoriu, ambele părţi fiind acum pe deplin convinse de caracterul ireversibil al rupturii. Astfel, pe de o parte asistăm la o creştere în intensitate a divergenţelor ideologice dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), iar pe de altă parte suntem martorii eşecului convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti, menită a discuta tocmai aceste diferende. Mai mult, începutul anului 1964 avea să fie marcat şi de o tentativă de „mediere” a acestui conflict de către Partidul Muncitoresc Român (PMR), pretextul invocat fiind reprezentat de necesitatea prezervării unităţii monolitului comunist. În cele ce urmează, vom încerca să sintetizăm, într‑o manieră procesuală şi factuală, principalele evoluţii survenite în cadrul disputei sovieto-chineze în cursul anului 1964.” (din Studiu introductiv)
ANUL TIGRULUI DE HÂRTIE DINAMICA RUPTURII SOVIETO-CHINEZE (1964)
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
„Unul dintre cei mai importanți istorici români ai secolului XX și unul dintre cei mai valoroși istorici ardeleni din toate timpurile a fost un istoric asumat. David Prodan (1902–1992) a abordat subiecte în conformitate cu orientarea sa ideologică, a cercetat în toată complexitatea ei istoria muncii în Transilvania, s‑a preocupat să înțeleagă viața și condiția țăranului ardelean, a făcut o convingătoare radiografie asupra implicării elitei în emanciparea românilor ardeleni. A simpatizat cu efortul țăranilor și a înțeles demersul elitei.
Autorul, decedat în urmă cu câţiva ani, a fost membru al Academiei Maghiare, şef de sector la Institutul de Istorie al aceleiaşi academii, profesor consultant la câteva universităţi din ţara vecină. La comanda unei edituri engleze, a redactat acest volum. La scurt timp, a fost publicat, în maghiară, iar acum se află în pregătire, a doua ediţie engleză. Este prima sinteză de acest tip, foarte modernă şi extrem de „rece”, din punct de vedere naţional, care se scrie după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Dacă ar fi să spunem că profesia de bibliotecar a fost un subiect puțin abordat de cercetătorii care consideră că istoria este fundația morală și profesională a activităților noastre zilnice, nu am avea dreptate. Cu toate acestea este foarte adevărat că nu s-a scris încă nicio operă care să poarte titlul „Istoria bibliotecarului”.
„Propaganda comunistă din România a cunoscut, pe lângă forma narativă, și o formă vizuală la fel de importantă. Cele două imagini, cea „iconografică” și cea „scrisă”, se completează pe o lungă perioadă de timp care s-a încheiat în momentul prăbușirii comunismului ca urmare a Revoluției din decembrie 1989.