ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)

ALIANȚA MILITARĂ ROMÂNO-POLONĂ ÎN GEOPOLITICA EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE (1919–1939)
Pret: 
30,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
224
Format: 
B5
ISBN: 
978-606-543-985-6

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. GEOPOLITICA: ȘCOLI ȘI OBIECTIVE

CAPITOLUL II. SPAȚIUL ETNIC ROMÂNESC – REPERE FUNDAMENTALE
II.1. Forma statului
II.2. Teritoriul terestru
II.3. Frontierele 30

CAPITOLUL III. ROMÂNIA ȘI POLONIA ÎN CONTEXT CENTRAL-EUROPEAN DUPĂ 1918

CAPITOLUL IV. PREMISELE GEOPOLITICE ALE ALIANȚEI ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL V. SCENARII ȘI IPOTEZE STRATEGICE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VI. CONFERINȚE MILITARE ROMÂNO-POLONE

CAPITOLUL VII. RELAȚIILE ROMÂNO-POLONE ÎN CONTEXTUL POLITICII CELEI DE A TREIA EUROPE

CAPITOLUL VIII. CRIZA POLONEZĂ ȘI DECLANȘAREA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

CAPITOLUL IX. CONSECINȚELE GEOPOLITICE ALE DESTRĂMĂRII POLONIEI ASUPRA REGATULUI ROMÂN

CONCLUZII

ANEXE

SUMMARY

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

DE LA IMPERIU LA REGAT. ROMÂNII BASARABENI ŞI MARELE RĂZBOI

 

CUPRINS

Toader NICOARĂ Cuvant inainte / 7

Andrei CUŞCO „Scenariile alternative” ale identităţii basarabene la inceputul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, romanitate incertă şi construcţie naţională intr-o provincie de frontieră / 9

Cristina GHERASIM

Nobilimea basarabeană in anii Primului Război Mondial (1914–1916) / 28

Andrei EMILCIUC

+ info
CUNOAȘTERE ȘI OCCIDENTALIZARE. O ISTORIE A ȘTIINȚEI ROMÂNEȘTI DE LA JUMĂTATEA SECOLULUI XIX-LEA PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

 *una dintre lucrările câștigătoare ale concursului PUBLICARE TEZE DE DOCTORAT, lansat de Editura MEGA.

+ info
CULTURĂ ŞI PROPAGANDA. INSTITUTUL ROMÂN DIN BERLIN (1940–1945)

    „Conceput ca un așezământ românesc de cultură în Germania nazistă, el a avut soarta multor alte instituții naționale cu profil educativ sau de propagandă din străinătate. Și-a început activitatea într-o atmosferă de optimism, pentru ca mai apoi să decadă. Cauzele sunt multiple, în aparență remarcându-se îndeosebi animozitățile personale, făcând ca guvernanții de la București să subfinanțeze Institutul.

+ info