Strămutarea germanilor din România a reprezentat un eveniment istoric esenţial din întreaga istorie a germanităţii din spaţiul românesc, cu precădere a Basarabiei, Bucovinei şi a Dobrogei. Acest fenomen a fost determinat de ample schimbări intervenite pe scena politică europeană, în special, în politica celui de Al Treilea Reich odată cu semnarea pactului Molotov-Ribbentrop (23 august 1939). Eveniment geopolitic de o importanţă covârşitoare, înţelegerea Hitler-Stalin (cum mai este cunoscut pactul de neagresiune germano-sovietic, 23 august 1939) a stabilit o serie de schimbări fundamentale pentru spaţiul geopolitic al Europei Centrale şi Răsăritene, în cadrul cărora strămutarea germanilor din România, statele baltice ş.a. a reprezentat un obiectiv important pentru realizarea Planului General. Strămutarea germanilor din Regatul Român a reprezentat în sine un proces extrem de laborios, determinat de către interesele speciale ale celui de Al Treilea Reich enunţate de către Adolf Hitler la 6 octombrie 1939 şi materializate în practică de către Heinrich Himmler, cel care şi-a asumat responsabilitatea întregului proces.
ACASĂ, ÎN REICH? STRĂMUTAREA GERMANILOR DIN REGATUL ROMÂN
De aceeași autori...
- ‹
- 2 of 2
De la aceeași editură...
De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.
Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero.
Noua carte scoasă de Călin Hentea la editura clujeană Mega, „România. Album de istorie postdecembristă, 1990–2020”, oferă o antrenantă incursiune imagistică și imagologică (sprijinită de textul contextualizant) în trecutul nostru foarte recent, pe care riscăm să-l uităm rapid. (...)
Între gesturile de omagiere a marelui voievod la împlinirea a patru secole de la plecarea în veşnicie, în 1904, s-a înscris elaborarea unei sinteze a domniei lui Ștefan cel Mare de către Nicolae Iorga.