O nouă perspectivă în ştiinţele sociale. Eseuri de praxiologie (I)

O nouă perspectivă în ştiinţele sociale. Eseuri de praxiologie (I)
Pret: 
49,68 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Filosofie. Sociologie. Psihologie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2013
Nr. pagini: 
468
Format: 
B5
ISBN: 
978-973-133-915-3

    Eseurile de faţă atacă unele din aceste teme şi probleme şi propune o serie de soluţii din perspectiva unei noi paradigme privind acţiunea şi interacţiunea socială, dezvoltată în lucrările amintite. Ele sunt aplicaţii ale ideilor şi metodei asociate acestei ştiinţe, analiza praxionomică, bazate în principal pe şase concepte noi: praxem, regent, act pretenţional, sistem de referinţă, deplasare praxionomică şi stare praxionomică. Nu e vorba numai de teme, idei şi concepte încă neelucidate sau aflate în discuţie în diverse ştiinţe sociale, între care filosofia, axiologia, etica, lingvistica, pragmatica, sociologia, psihologia, ştiinţa comunicării, politologia, ci şi de unele acceptate de specialiştii acestor discipline, dar care, privite prin fereastra praxiologiei analitice, capătă noi dimensiuni şi noi soluţii, mai precise, mai ample şi mai fiabile. Sigur că ideea sau tema multor eseuri din acest volum a fost enunţată sau tratată în cele două lucrări, dar într-un chip nesatisfăcător. Adică în mod restrâns, potrivit necesităţilor locului unde apare, dispersat, în mai multe capitole sau paragrafe, ori pur şi simplu tangenţial, fără o dezvoltare corespunzătoare importanţei sale. Mai mult, ele constituie, prin unele aspecte relevante, o continuare a cercetării din lucrările amintite, aducând nu rareori noi descoperiri privind acţiunea şi interacţiunea socială. Iată doar patru exemple: completarea tipului de interacţiune socială deja cunoscut, faţă în faţă, cu unul nou, numit faţă către fapt; descoperirea, alături de sinonimia lingvistică, de tip conceptual, a unui nou gen de similitudine între cuvinte, sinonimia empirică, de tip practic; identificarea a patru noi tipuri de pretenţii manifestate de partenerii unei interacţiuni, pretenţiile ordinative, ca bază socială pentru cele patru pretenţii discursive stabilite de Jürgen Habermas (inteligibilitatea, adevărul, justeţea şi veracitatea); relevarea deosebirii epistemologice şi practice între valorile ex ante şi cele ex post în dinamica interacţiunii sociale. (Gh. Novac)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Cititorul de la 6:27

  Traducere și note de Rodica Baconsky și Alina Pelea

 

  Jean-Paul Didierlaurent (n. 1962) a debutat ca scriitor cu o serie de nuvele, una dintre ele fiind laureată a Premiului Internaţional Hemingway (2010). Cititorul de la 6:27 este primul său roman şi a primit numeroase premii, dintre care Prix Michel Tournier, Prix du Festival du Premier Roman de Chambéry, Prix du Livre Pourpre.

  Până acum, romanul a fost tradus în peste 20 de ţări şi este în curs de ecranizare.

+ info
Ceremonial nocturn. Antologie de proză fantastică

  Thomas Owen, după adevăratul său nume Gérald Bertot, ocupă un loc de seamă în galeria fantaştilor belgieni, alături de scriitori consacraţi ai genului precum Franz Hellens, Jean Ray, Michel de Ghelderode, Jean Muno, Anne Richter. Vocaţia sa pentru fantastic, gustul pentru scene terifiante, pline de încărcătură emoţională, se manifestă încă din copilărie. (Rodica Lascu-Pop)

+ info
Casa sufletului

  Traducere în limba română, biobibliografie, postfaţă şi note de Maria Măţel-Boatcă. Prefaţă de Chantal Deltenre.

  Această naraţiune este o ficţiune, dar ea îşi trage seva din mărturiile tuturor persoanelor întîlnite la Snagov între anii 1990 şi 1993. cartea de faţă trebuia scrisă, ca omagiu şi mulţumire adresată tuturor celor care au acceptat să-mi împărtăşească povestea lor şi care m-au primit cu atâta bucurie şi simplitate.

Chantal Deltenre

+ info
Casa nebunilor

  Cartea este o incursiune intr-o noua; lume, un microunivers patologic, reprezentat prin spitalul de psihiatrie. Impartit pe sectii si domenii, cu cei aproape cinci mii de ?locuitori? ai lui, spitalul Salp?tri?re apare ca un adevarat oras, este vazut mai degraba familiar decat grav. Lumea spitalului de nebuni se constituie intr-o replica fictional data de Baillon lumii reale, un univers ca o oglinda deformata, redand in forme sarjate realitatea deformata de conventionalism.

+ info