O nouă perspectivă în ştiinţele sociale. Eseuri de praxiologie (I)

O nouă perspectivă în ştiinţele sociale. Eseuri de praxiologie (I)
Pret: 
47,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Filosofie. Sociologie. Psihologie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2013
Nr. pagini: 
468
Format: 
B5
ISBN: 
978-973-133-915-3

    Eseurile de faţă atacă unele din aceste teme şi probleme şi propune o serie de soluţii din perspectiva unei noi paradigme privind acţiunea şi interacţiunea socială, dezvoltată în lucrările amintite. Ele sunt aplicaţii ale ideilor şi metodei asociate acestei ştiinţe, analiza praxionomică, bazate în principal pe şase concepte noi: praxem, regent, act pretenţional, sistem de referinţă, deplasare praxionomică şi stare praxionomică. Nu e vorba numai de teme, idei şi concepte încă neelucidate sau aflate în discuţie în diverse ştiinţe sociale, între care filosofia, axiologia, etica, lingvistica, pragmatica, sociologia, psihologia, ştiinţa comunicării, politologia, ci şi de unele acceptate de specialiştii acestor discipline, dar care, privite prin fereastra praxiologiei analitice, capătă noi dimensiuni şi noi soluţii, mai precise, mai ample şi mai fiabile. Sigur că ideea sau tema multor eseuri din acest volum a fost enunţată sau tratată în cele două lucrări, dar într-un chip nesatisfăcător. Adică în mod restrâns, potrivit necesităţilor locului unde apare, dispersat, în mai multe capitole sau paragrafe, ori pur şi simplu tangenţial, fără o dezvoltare corespunzătoare importanţei sale. Mai mult, ele constituie, prin unele aspecte relevante, o continuare a cercetării din lucrările amintite, aducând nu rareori noi descoperiri privind acţiunea şi interacţiunea socială. Iată doar patru exemple: completarea tipului de interacţiune socială deja cunoscut, faţă în faţă, cu unul nou, numit faţă către fapt; descoperirea, alături de sinonimia lingvistică, de tip conceptual, a unui nou gen de similitudine între cuvinte, sinonimia empirică, de tip practic; identificarea a patru noi tipuri de pretenţii manifestate de partenerii unei interacţiuni, pretenţiile ordinative, ca bază socială pentru cele patru pretenţii discursive stabilite de Jürgen Habermas (inteligibilitatea, adevărul, justeţea şi veracitatea); relevarea deosebirii epistemologice şi practice între valorile ex ante şi cele ex post în dinamica interacţiunii sociale. (Gh. Novac)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Morfina. Varşovia 1939: femei, droguri şi trădare

    Cine este și cine se dovedește a fi Konstanty Willemann pe parcursul celor 500 de pagini ale romanului este greu de spus în câteva cuvinte, întrucât întreaga lui identitate e definită de stereotipurile naționale, sociale, etnice, culturale și, nu în ultimul rând, personale. Prin intermediul personajului său, Szczepan Twardoch ironizează prototipul mitologiei naţionale, trufia şi totodată naivitatea polonezilor care continuă  să perceapă viaţa în aceleaşi coordonate perimate, depăşite, ale tradiţionalei ideologii patriotice.

+ info
Monitorizarea şi controlul proceselor de fabricaţie

   Lucrarea este o monografie de sinteză, care îşi propune să prezinte radiografia la zi a celor mai folosite modalităţi de automatizare a proceselor de fabricaţie. Este propusă atât o abordare sistemică, cât şi de detaliu a structurii, a componentelor hardware şi a principiilor de funcţionare ale sistemelor de monitorizare si control a proceselor. S-a urmărit realizarea profilului complet al tehnologiilor ­­­folosite la toate nivelurile procesului: supervizor, control şi de câmp.

  Subiectele tratate în lucrare:

+ info
Mircea Mihailescu sau fascinaţia de a construi

    În timpul anilor săi cei mai creativi, Mircea Mihailescu a fost un inginer remarcabil care s-a ocupat în principal cu probleme complexe de mecanică aplicată a invelitorilor subţiri şi a structurilor spaţiale. Frumuseţea construcţiilor sale se bazează pe autencititatea şi raţiunea structurii lor, pe o simplitate elegantă şi justificarea logică a conceptului. El refuza soluţiile ordinare nu numai în technică.

+ info
Mici fabule

  Traducere din limba franceză de Alina Pelea

  Ilustraţii de Laura Poantă

 

    „Într-o seară, deschid fereastra camerei. Vântul mă soarbe, trupul meu deasupra grădinii. Strig: vocea mi se pierde în această mare. Mă poartă către orașul negru.

 

    Curentul e puternic. Mă văd deja strivit de unul din turnurile de apă, uriași de frișcă în întuneric. Sângele meu curge în bazinele cu peștișori roșii, ca nişte mici oglinzi văzute de sus.

+ info