Cunoasterea istorica in civilizatia occidentala

Cunoasterea istorica in civilizatia occidentala
Pret: 
18,38 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Filosofie. Sociologie. Psihologie
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2007
Nr. pagini: 
296
Format: 
A5
ISBN: 
978-973-133-365-6

    Cartea de fată tratează conditii ale cunoasterii istorice occidentale din perioada Renasterii pană in secolul al XX-lea. Cunoasterea istorică este determinată de schimbările intervenite prin impunerea unor curente ideologice, teorii, realizări stiintifice etc., iar, din această perspectivă, transformarea ei este in acord cu transformarea ideii de cunoastere. Sintetic, volumul imprumută tonul si stilul cărtilor de epistemologie istorică, loc stiintific in care se include si pe care, din interior, il problematizează

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Eminescu – ipoteza atomilor

  Eminescu – ipoteza atomilor
  ediţia a II-a, revăzută şi completată

+ info
Elipsa. O abordare din perspectivă textual-discursivă

  „Tema asumată şi tratată, elipsa  nu face parte din categoria unor posibile zone facile din sfera cercetărilor asupra limbajului, dificultăţile fiind generate de cel puţin două realităţi majore.

     În primul rând, trebuie subliniat faptul că, în viziune textual-discursivă, cercetarea elipsei ca fenomen verbal intra- şi trans-enunţial, presupune o arie conceptuală în acelaşi timp complexă, relativ recent elaborată şi încă destul de controversată, atât teoretic, cât şi terminologic.

+ info
Electrodepunerea zincului şi aliajelor de zinc din soluţii slab acide

   În cea mai mare parte, lucrarea conţine experimentele, investigaţiile şi realizările originale ale autorilor, concretizate în lucrări ştiinţifice, articole, brevete, proiecte de cercetare sau tehnologii elaborate de-a lungul timpului şi nu de puţine ori, aplicate la producţia industrială de serie mare. […]

+ info
După ce mă ucizi, stinge lumina

   Scriitorul Alexandru Jurcan este un spirit polifonic. El scrie poezie, cronică de film şi teatru, eseu, dar mai ales proză scurtă. În toate genurile, el este lapidar, concentrat, adept vădit al preceptului lui Pitagora multum in parvo. (…) Aproximativ 250 de cuvinte îi ajung autorului, un fel de Cehov de Huedin, pentru a spune o poveste de viaţă tumultoasă, vioaie, antrenantă şi veridică, chiar şi atunci când aceasta ia aspecte suprarealiste sau absurde.

Dumitru Augustin Doman

+ info