Zonzon Pépette apare la Paris in 1923 la editura Ferenczi, prin intermediul binecunoscutei scriitoare Colette, care avea o deosebita simpatie pentru scriitorul André Baillon. Cartea este tradusa in germana in 1931 cu titlul Zonzon Pépette, das Strassenmädchen, insa doi ani mai tarziu editorul anunta ca toate exemplarele au fost confiscate si arse de nazisti.Intr-adevar, ca si in Povestea unei Marii, in romanul Zonzon Pépette avem de-a face cu un personaj feminin care practica cea mai veche meserie din lume cu o nonsalanta si fara urme de regret. Zonzon este o frantuzoaica ajunsa la Londra, unde face trotuarul incercand sa se fereasca de politisti si sa supravietuiasca in lumea interlopa, in care de altfel s-a adaptat perfect si unde se simte in largul ei.
Zonzon Pépette
De aceeași autori...
De la aceeași editură...
Cartea Profesorului Dr. Francisc Sido este cartea unei generații de sportivi ai Științei Cluj („U” Cluj) care s-au realizat dincolo de performanțele sportive deosebite și ca oameni folositori societății, adevărați intelectuali ai Clujului universitar (medici, juriști, ingineri, artişti etc.).
Ediţie, prefaţă şi notă asupra ediţiei de Mircea Popa
„Când am urcat la munte, în plină minune a iernii, căutând liniştea şi pacea atât de necesare celor ca mine, celor care încearcă să aştearnă visuri pe hârtie pentru a le împărtăşi cu alţi visători, nici nu mă gândeam că acolo, în locul acela pierdut de lume, s-ar putea găsi încă un suflet rătăcit asemeni mie. Sus, deasupra ultimului pâlc de pădure, care încearcă zadarnic să cucerească încă un petec de pământ într-o bătălie teribilă, plină de victime uscate în picioare, stă refugiul solitar, scârţâind din bârnele sale vechi ca un moşneag pe vreme vitregă.
Cele peste patruzeci de povestiri scurte cuprinse in acest volum tasnesc dintr-un univers de basm neconventional, dintr-o lume pe dos care, neascultand de legitatea „happy-end”-ului, seamana izbitor de mult cu lumea reala, usor mai cruda, mai aspra, mai imprevizibila, tratata cu umor inteleptit si chiar sardonic de un autor ale carui printese, zmei si intreg cadrul fantasmagoric in care evolueaza au o inrudire dureros de dulce cu destinul uman.