Trenul de la Lemberg la Cernăuți n-are întârziere

Trenul de la Lemberg la Cernăuți n-are întârziere
Autori: 
Pret: 
32,00 lei (-15,03%)
27,20 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Cetatea De Scaun
An aparitie: 
2023
Nr. pagini: 
154
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-537-648-9

Această operă de debut a autorului care va primi Premiul Nobel pentru literatură în 1972, un veteran al războiului, marcat profund de tragediile epocii, este ca un fel de document programatic. În anul în care se încheie seria de procese ale Tribunalului Militar Internațional de la Nürnberg, debutul lui Böll vine să demonstreze că nu toți germanii au fost adepții fanatici ai lui Hitler. Chiar dacă cei mai mulți au tăcut. ”Tăcerea celor care nu spun nimic este îngrozitoare. Este tăcerea celor care nu uită, a celor care știu că sunt pierduți”, afirmă autorul.

Nici tăcerea și nici războiul nu pot să înăbușe valorile esențiale ale umanității. Pentru Heinrich Böll și implicit pentru eroii săi, acestea sunt iubirea și credința religioasă. Orice om are dreptul la o viață omenească. Misiunea artei este să afirme și să transmită acest mesaj și să reziste la toate elementele dezumanizante ale vieții. Heinrich Böll va rămâne credincios acestor valori în toată cariera sa literară.

Sorin Cristescu

***

Heinrich Böll (1917 – 1985) este unul dintre scriitorii germani ai Premiului Nobel pentru literatură (1972) „Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu“, va mărturisi autorul. Firesc, pentru că scriitura lui și a colegilor săi din Grupul 47 (Paul Celan, Sigfried Lenz, Günther Grass, Erich Kästner ș.a.) nu se putea afirma decât în condiții de libertate. Heinrich Böll ne-a lăsat o operă care a reînnoit literatura germană și a exaltat valorile cele mai de preț ale condiției umane: demnitatea și empatia. În motivația juriului care a i-a acordat Premiul Nobel se spune că opera sa „a avut un efect înnoitor în domeniul literaturii germane prin viziunea sa istorică contemporană în legătură cu arta sa de reprezentare, care se caracterizează prin empatie și sensibilitate.”

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Deportarea romilor din Muntenia în Transnistria în perioada celui de-al doilea război mondial

Cercetarea lui Valentin Negoi oferă un tablou elocvent și detaliat al modalității în care au fost elaborate operațiunile de deportare a romilor, care au fost categoriile care au fost supuse acestei dislocări, ce abuzuri au fost înregistrate și care au fost consecințele la nivel social și individual ale acestui proces.

+ info
Slavii în perioada migrațiilor

Ce-i face pe slavi „altfel”? În jurul acestei întrebări s-au purtat multe discuții, cel mai adesea cu diverse nuanțe politice. Cum istoria slavilor interferează, de aproape un mileniu și jumătate, cu istoria românilor, este inevitabil ca, pentru români, modul cum privim și cum analizăm istoria slavilor să aibă o conotație aparte. Este foarte răspândită ideea că româna ar fi avut o importantă, dacă nu chiar masivă, influență slavă. Influența slavă este clară în cazul culturii și limbii române, dar a fost oare așa de mare ori chiar „masivă”, cum apare frecvent?

+ info
MITUL NAȚIUNILOR. ORIGINILE MEDIEVALE ALE EUROPEI

Identitatea este ceva în continuă evoluție, și sper că lucrarea mea „Mitul națiunilor” îi va putea ajuta pe cei care gândesc mai profund să-și creeze identitățile cu o mai mare încredere în viitor.
Patrick J. Geary

***
Mitul nu înseamnă nici minciună, nici fals. Mitul este tot o realitate, dar una imaginară. Când un istoric vorbește de mituri, el are în vedere un alt tip de realitate istorică, în care faptele reale sunt substituite prin imaginile lor, imagini care se constituie în conștiința colectivă, în prezentul acestor imagini, sau, cel mai adesea, în viitor.

+ info
DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ

Comunismul se instalează temeinic odată cu plecarea forțată în exil a regelui Mihai (30 decembrie 1947), cu destructurarea vechilor instituții prin epurarea cadrelor și reorganizarea administrativă. Zeci de mii de oameni au fost dați afară din magistratură, administrație, armată, poliție, universități etc. Unii dintre aceștia au fost aruncați în închisori, alții deportați . Cei mai norocoși (și cei cu mulți bani) au reușit să fugă peste graniță în Occident.

+ info