O viaţă de rezervă

O viaţă de rezervă
Pret: 
49,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2019
Nr. pagini: 
380
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1537-4

  Traducere din limba macedoneană de Octavian Blenchea

 

    Srebra și Zlata sunt două surori siameze alipite la cap, a căror singură dorință este aceea de a se separa într-o bună zi. Dorința lor pare a fi comună celor șase republici ale Iugoslaviei lor materne. O viață de rezervă este o saga scrisă într-un realism balcanic deja consacrat care poartă cititorul de-a lungul a 28 de ani, din 1984 până în 2012, și acoperă cu măiestrie locuri comune cu care cititorul român se va simți cu siguranță familiar. Lidija Dimkovska reușește să descrie cu minuțiozitate nu doar drama unor personaje de excepție, dar și spațiul comunist, libertatea care îi va urma, războiul, familia disfuncțională, elementul religios, imigrația, plus o întreagă panoplie de întâmplări împrăștiate pe trei continente, acoperind pături sociale variate. Fapt care îi va aduce premiul Uniunii Europene pentru Literatură.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Fără mituri. 1948-1989

   Ştefan J. Fay (1919-2009) are darul prieteniei critice, cum numeşte Constantin Noica ştiinţa lui de a face să rodească orice gest de cultură. Epistolarul, adică schimbul de scrisori dintre Ştefan J. Fay si Marcel Moreau, este una dintre dovezi.

+ info
Facultatea de Medicină, Şcoala Medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500 – 2000)

 Ediţie îngrijită şi prefaţă de Gheorghe Benga

 

     „Lucrarea se doreşte – aşa cum sugerează şi cuprinsul – o sinteză concentrată a celor 18 volume de cronică a Facultăţii de Medicină din Cluj. Structurat în trei părţi, volumul se referă la Facultatea de Medicină (F.M.), Şcoala Medicală Clujeană (Ş.M.C), creată în cadrul ei, şi la spitalele din Cluj.

+ info
Evadarea din Timp

„Aceasta este Evadarea din Timp!”

Era un anumit dor, un regret, dar şi o speranţă în tonul vocii lui, iar ea înţelese că scopul acelei evadări era, pentru el, o căutare fundamentală. O preocupa însă ideea de evadare, în sine, care nu este logică decât în situaţia experimentării ei unice, care se defineşte astfel ca o soluţie definitivă, dar singulară.

+ info