NU. Scrisori reunite, prezentate şi adnotate de Jean-Luc Outers

NU. Scrisori reunite, prezentate şi adnotate de Jean-Luc Outers
Autori: 
Pret: 
35,00 lei
TVA Inclus
În stoc furnizor
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
192
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1417-9

 Traducere din limba franceză şi note de Rodica-Lascu Pop

    Totul a început cu portretul gravat pe frontispiciul volumului Qui je fus (Cel care am fost), primul său text publicat la NRF. Michaux îl taie cu o cruce și un nu mânios. Suntem în 1927. Michaux are douăzeci și opt de ani. Se va lăsa totuși fotografiat de câțiva fotografi de renume (Claude Cahun, Brassaï, Gisèle Freund, Karl Flinker, Henri Cartier-Bresson…). Dar nu va suporta să se recunoască pe acele clișee în alb și negru, unde pozează în costum la patru ace, încât va interzice categoric difuzarea lor. Deja în 1934, scriindu-i lui Paulhan, lua în zeflemea cererile de fotografii: „E ceva nemaipomenit, mania asta a fotografiilor. Tocmai de aceea am scris, ca lumea să se poată lipsi de o fotografie de-a mea. M-am arătat îndeajuns! Ei bine, ce le-o mai fi trebuind și ăstora? O să-mi fac cât de curând o radioscopie a plămânilor, căci acolo înăuntru treaba nu merge grozav. O să i-o trimit (sic) cu o imagine mărită a buricului meu.” Sau lui Bréchon în 1958: „Nu va fi nici o fotografie de-a mea, nici singur, nici în grup […] Cărțile mele dezvăluie o viață interioară. De când mă știu, sunt împotriva aspectului exterior, împotriva fotografiilor denumite pe drept cuvânt pelicule, pentru că iau pelicula tuturor lucrurilor […]”

 

                                                                                                                                                                             J.-L. O.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Drumul spre nicăieri

Traducere din limba polonă şi note de Constantin Geambaşu

+ info
Două lumi X 2

   Cartea, cu un pronunţat caracter autobiografic, încearcă să zugrăvească într-o primă antiteză România interbelică şi cea de după al doilea război mondial incluzând anii de translaţie către dictatura comunistă şi apoi infernul construit de aceasta. Este o încercare de cronică de familie. Membrii familiei trec prin diferitele etape ale istoriei, destinul lor fiind adânc marcat şi deviat de hazardul acesteia.

+ info
Discul lui Archaeus. Eseuri de praxiologie (II)

   Când răsfoieşti în grabă cartea sau arunci o privire la cuprins, cea dintâi impresie este că ai în faţă o diversitate susceptibilă de incoerenţă şi disonanţă. Eseurile sunt legate însă într-o unitate de două idei: 1) există o asemănare rafinată şi profundă între om şi celelalte vieţuitoare de pe pământ, între natură şi cultură, 2) există o latură de iraţional în ambele sfere de existenţă, în prima sub forma hazardului, în a doua sub aceea a unor trăsături şi tentaţii ce generează un rău sistematic, ca să nu spun natural, în cultură şi civilizaţie.

+ info