Noapte albă pentru Farah

Noapte albă pentru Farah
Autori: 
Pret: 
30,00 lei (-30,00%)
21,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2021
Nr. pagini: 
214
Format: 
A5
ISBN: 
978-60617-1757-6

Distins în 2001 cu Premiul pentru debut al Comunității Franceze din Belgia, Noapte albă pentru Farah este un roman care, după cum afirma Thierry Vanderhaege, nu se citește, ci se devorează.

Provenind dintr-o familie modestă de imigranți algerieni stabiliți în Belgia, Farah este cea mai mică dintre cele trei fete ale cuplului. Însă, spre deosebire de surorile ei mai mari, Farah nu este atrasă nici de cluburi, motociclete sau băieți de cartier ca Lila, nici de săruturi pătimașe, schimbate pe furiș sub o cupolă de circ, precum Latifa. Aceasta nu înseamnă că Farah nu iubește. Căci Farah se îndrăgostește și ea, ca orice adolescentă, chiar dacă poveștile ei de dragoste sunt atipice. Eroii de care Farah se îndrăgostește sunt morți demult, dar ei trăiesc în ochiul îndrăgostit al cititoarei care le devorează cărțile. Și poartă nume ilustre: Stendhal, Flaubert, Balzac…

Un singur pas o mai separă de Farah de împlinirea visului său de a deveni profesoară de literatură franceză la Universitate: un ultim examen, o ultimă noapte. Noaptea care, într-un fel sau altul, îi va pecetlui destinul.

Noapte albă pentru Farah este un roman tulburător, sfâșietor ca viața, un roman despre iluzii spulberate și identități frânte, despre limitele libertății individuale atunci când ea se lovește de obligațiile familiale, despre onoare și dezonoare, înfrângeri și victorii, totul scris în limba limpede și fină a Malikăi Madi, o limbă transparentă ca și cea a unei tragedii clasice, fluidă ca valurile Mediteranei ce scaldă țărmurile Béjaïei, orașul din Algeria unde Farah va începe o viață nouă.

 

Născută în 1967 în La Hestre (Belgia), Malika MADI este o scriitoare belgiană de origine algeriană. Provine dintr-o familie de producători de ulei de măsline din apropierea orașului algerian Béjaïa. În 1960, tatăl ei emigrează în Belgia, unde lucrează în minele de cărbune, iar în 1964, întreaga familie se mută în Belgia. Malika se naște trei ani mai târziu. Încă de mică, este fascinată de limba și literatura franceză. După finalizarea studiilor universitare, se îndreaptă spre o carieră literară, activând totodată în mediile școlare în vederea combaterii rasismului, a prejudecăților culturale și a violenței îndreptate împotriva femeilor.

Opera sa eseistică și literară prezintă adesea o dimensiune angajată, Malika Madi încearcând să provoace cititorul contemporan la o reflecție profundă pe marginea unor probleme sociale importante din zilele noastre: rasismul, excluziunea socială, discriminările pe criterii etnice sau de gen, maternitatea: Nuit d’encre pour Farah, 2000; Rompre le silence, 2002; Belge sans en avoir lair, 2003; Les Silences de Médéa, 2003 ; Je ne suis pas raciste, mais… (în colaborare cu Hassan Bousetta), 2008 ; Maternité et Littérature. Création et procréation, 2017. Primul său roman, Nuit d’encre pour Farah (2000), a fost recompensat în 2001 cu prestigiosul Premiu pentru debut al Comunității Franceze din Belgia și nominalizat în 2003 la Premiul Liceenilor din Belgia.

 

Andreea Bugiac este traducătoare și cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri de literatură franceză, literaturi francofone și traductologie. Este membră a Centrului de Studii Literare Belgiene de Expresie Franceză din Cluj-Napoca și a Asociației Române a Traducătorilor Literari din România. Cercetările Andreei Bugiac se situează în zona literaturii franceze clasice și a Luminilor, a literaturilor francofone, traducerii literare, studiilor culturale și paraliteraturilor. A beneficiat de mai multe stagii de cercetare și de perfecționare în țară și în străinătate, dintre care amintim Bursa Confederației Elvețiene la Universitatea din Geneva (2006-2007) și stagiul de cercetare postdoctorală la Academia Regală de Limbă și Literatură Franceză din Belgia (2018).

Andreea Bugiac activează în domeniul traducerii specializate și literare din 2006 (20 traduceri de volume și articole de specialitate, nuvele și volume de poezie). Dintre autorii francofoni traduși în limba română, îi menționăm pe Thomas Owen, Philippe Jones, Werner Lambersy, Jean-Luc Outers, Jeannine Baude sau Philippe Jaccottet. În 2020, în colaborare cu Editura Casa Cărții de Știință, a obținut o bursă de traducere acordată de Casa Internațională a Literaturii Passa Porta din Belgia, cu sprijinul generos al căreia s-a putut realiza prezentul proiect de traducere.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Supravieţuind prin tenis. Cum am învins leucemia şi m-am redescoperit

    O carte dinamică şi inspirată! Nu trebuie să fii atlet sau celebritate ca să apreciezi sentimentele şi emoţiile din această carte… trebuie să fii o fiinţă umană!

+ info
Sub umbrele adânci

    „Îți amintești? Ce frumos era. Totul era atât de frumos. Tu și eu – pe potecă. La adăpostul copacilor. Eu înainte, tu în urma mea. Lumina atunci când ajungeam, razele soarelui răsfirându-se în iarbă. Descuiam, intram. Vedeam că totul e în regulă, toate erau la locul lor. Că nimeni nu călcase pe acolo.

+ info
Statui de hîrtie. Studii şi impresii asupra literaturii române

   „Livia, fiica unică a lui Titu Liviu Maiorescu, spiritul director al „Junimii”, este înmormîntată la cimitirul Bellu, lîngă sepultura tatălui său, după o viaţă trăită mai mult pe alte meleaguri. Ei, la vîrsta adolescentină, în deceniul 1880, îi dedicase Creangă primele capitole ale Amintirilor din copilărie, care fac parte din cultura literară românească de bază, întipărită în minţile noastre infantile la începuturile şcolirii. Data morţii Liviei pe care o găsesc în surse biografice este 1946.

+ info
Singuri în Univers?

    „Lucrarea de faţă reprezintă o continuare a unor preocupări anterioare ale autorului referitoare la originea vieţii, cuprinse în cartea intitulată "PULBERE DE STELE: Ipoteze şi teorii privind originea vieţii pe Pământ", ce a apărut la Editura Academiei Române (Tarba, 2014).

+ info