Eminescu – ipoteza atomilor

Eminescu – ipoteza atomilor
Autori: 
Pret: 
29,00 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2013
Nr. pagini: 
330
Format: 
A5
ISBN: 
978‑606‑17‑0411‑8

  Eminescu – ipoteza atomilor
  ediţia a II-a, revăzută şi completată

  Cum, „ceea ce e etern nu e esenţial pentru om”, Eminescu în‑corporează nemurirea sufletului în prezenţa vie, imperisabilă a formei individuale, prin care întoarcerea ciclică la viaţă – în anumite concepţii fizice, filozofic atomiste şi stoice cu precădere – dă orizont nemărginit viziunii şi artei sale poetice. Fiind noi înşine „formula unei eterne treceri a materiei”, într‑un cuvânt, spunea scriitorul, forma care reapare fiind „asemenea unui cuvânt sau unei cugetări reproduse” – Lumea este Universul Cuvântului şi Cugetării, „abstracţie făcând de la identitatea materiei, în care se reprezintă”! În această stare, hyperioneană, în care timpul a dispărut, iar „eternitatea cu faţa ei cea serioasă te priveşte din fiece lucru”, trecerea şi naşterea, ivirea şi pieirea sunt numai o părere, doar inima „se cutremură încet de sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mişcă în această lume eternă… ea este orologiul ei” (manuscrisul 2287, 11 r. v.)

  Nu Moartea înspăimântă – Timpul, ce creşte‑n urmă şi întunecă! iar acesta e timpul omului, măsurat cu pulsaţiile inimii.

  Pentru toţi aceia cu auzul fin, inima deşteaptă şi ochiulpătrunzător, opera eminesciană, în care s‑a „încifrat” spiritul Universului, a fost şi rămâne semnul şi sunetul Bucuriei. (Aurelia Rusu)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Lucian Blaga. Prin cenuşa veacului

    Cartea de față se înscrie într-o lungă serie de preocupări de a pune în valoare creația lui Lucian Blaga și contextul social-politic și spiritual în care el și-a creat opera.

+ info
Iugoslavia, lumea mea

 Traducere din limba slovenă şi note  de Paula Braga Šimenc

 Prefaţă de Rodica Grigore

 

 

+ info
Istoria locală povestită de elevi

  Coordonatori: Marina Trufan, Marius Mureşan

 

  Cunoaşterea istoriei locale este necesară pentru o mai bună înţelegere a celei naţionale, care oferă probele existenţei noastre, a continuităţii identitare. În timp ce evoluţiile sociale, politice, economice şi culturale româneşti din diferite epoci sunt strâns legate de fenomenele petrecute la nivel european, determinând felul în care fiecare şi-a perceput prezentul, istoria locală a contribuit în mare măsură la procesul de unitate naţională.

+ info
Imaginarul epidemic. Reprezentări istorice

   „După un demers tematist, în care Cristina Vidruţiu panoramează mitul ciumei atât în varianta realistă, cât şi în cea alegorică, deschiderea cea mai incitantă propusă de autoare este extinderea conceptului de epidemie de la nivel tematic la nivel de dinamică a ideilor şi a culturilor. Ea face o propunere care are o valoare metodologică: este posibil ca migraţia şi difuzia temelor literare şi imaginare (inclusiv tema ciumei) să aibă loc după un pattern epidemiologic?

+ info