Eminescu – ipoteza atomilor

Eminescu – ipoteza atomilor
Autori: 
Pret: 
30,66 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2013
Nr. pagini: 
330
Format: 
A5
ISBN: 
978‑606‑17‑0411‑8

  Eminescu – ipoteza atomilor
  ediţia a II-a, revăzută şi completată

  Cum, „ceea ce e etern nu e esenţial pentru om”, Eminescu în‑corporează nemurirea sufletului în prezenţa vie, imperisabilă a formei individuale, prin care întoarcerea ciclică la viaţă – în anumite concepţii fizice, filozofic atomiste şi stoice cu precădere – dă orizont nemărginit viziunii şi artei sale poetice. Fiind noi înşine „formula unei eterne treceri a materiei”, într‑un cuvânt, spunea scriitorul, forma care reapare fiind „asemenea unui cuvânt sau unei cugetări reproduse” – Lumea este Universul Cuvântului şi Cugetării, „abstracţie făcând de la identitatea materiei, în care se reprezintă”! În această stare, hyperioneană, în care timpul a dispărut, iar „eternitatea cu faţa ei cea serioasă te priveşte din fiece lucru”, trecerea şi naşterea, ivirea şi pieirea sunt numai o părere, doar inima „se cutremură încet de sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mişcă în această lume eternă… ea este orologiul ei” (manuscrisul 2287, 11 r. v.)

  Nu Moartea înspăimântă – Timpul, ce creşte‑n urmă şi întunecă! iar acesta e timpul omului, măsurat cu pulsaţiile inimii.

  Pentru toţi aceia cu auzul fin, inima deşteaptă şi ochiulpătrunzător, opera eminesciană, în care s‑a „încifrat” spiritul Universului, a fost şi rămâne semnul şi sunetul Bucuriei. (Aurelia Rusu)

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

NU. Scrisori reunite, prezentate şi adnotate de Jean-Luc Outers

 Traducere din limba franceză şi note de Rodica-Lascu Pop

+ info
Noël în decembrie

     „Romanul lui Bernard Tirtiaux este un amestec bizar de tandrețe și cruzime; deși personajele sunt pline de mărinimie – poate chiar prea binevoitoare? – epoca în care trăiesc și caută iubirea și fericirea e atroce, barbară. Autorul ne aruncă în vârtejul unei extraordinare povești de dragoste care traversează cele două războaie mondiale, între Noël, născut pe 25 decembrie 1909 într-o familie de fermieri belgieni și Luise, fiica – "naturală" cum se spunea pe atunci – a Klarei von Ludendorff, născută, din întâmplare, în casa părinților lui Noël, în iunie 1914.

+ info
Morfina. Varşovia 1939: femei, droguri şi trădare

    Cine este și cine se dovedește a fi Konstanty Willemann pe parcursul celor 500 de pagini ale romanului este greu de spus în câteva cuvinte, întrucât întreaga lui identitate e definită de stereotipurile naționale, sociale, etnice, culturale și, nu în ultimul rând, personale. Prin intermediul personajului său, Szczepan Twardoch ironizează prototipul mitologiei naţionale, trufia şi totodată naivitatea polonezilor care continuă  să perceapă viaţa în aceleaşi coordonate perimate, depăşite, ale tradiţionalei ideologii patriotice.

+ info