Drama limbii strămoșești

Drama limbii strămoșești
Pret: 
22,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
138
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1653-1

Cititorul acestei „cărţi” să ştie că autorul ei nu este nici istoriograf, nici filolog. El este un fizician care a compus un „eseu”, acel gen literar ce se vrea un studiu liber, de proporţii reduse, asupra unei probleme. Aşa ne lămureşte Noul Dicţionar Universal al Limbii Române (NDULR). În continuare, îl voi evoca, pur şi simplu şi de multe ori, prin termenul „dicţionar”.

Ce înseamnă că eseul este „un studiu liber”? În raport „cu ce” este el liber? Să fie vorba despre o libertate faţă de argumentarea ştiinţifică? Există eseul „ştiinţific”? Nu poate exista aşa ceva, pentru că ştiinţa nu poate fi „liberă”.

Aşadar, ca autor fizician, eu am compus un studiu „liber”, adică un text care nu se pretinde a fi „ştiinţific”. Drept consecinţă, orice cititor poate fi de acord ce ceea ce am scris sau nu poate fi. În acest ultim caz, prin ideile lui, cititorul devine coautor la acest studiu liber, ceea ce este un mare câştig pentru el, iar eu îi sunt recunoscător.

Care au fost impulsurile care m-au ispitit să purced la acest „studiu liber”? Primul a fost acela când am dat peste o „listă de cuvinte româneşti moştenite, probabil, din limba dacă”. Lista cuprinde 241 de cuvinte, culese din surse demne de încredere, cum ar fi: Limba traco-dacilor (de Ioan I. Rusu), Vocabularul autohton al limbii româneEtymologicum Magnum Romaniae (de B. P. Hasdeu) şi Limba daco-geţilor (de A. Vraciu).

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Jurnale 1 (1965-1985)

 Ediţie critică de Aurel Sasu

 

+ info
Iugoslavia, lumea mea

 Traducere din limba slovenă şi note  de Paula Braga Šimenc

 Prefaţă de Rodica Grigore

 

 

+ info
Istoria locală povestită de elevi

  Coordonatori: Marina Trufan, Marius Mureşan

 

  Cunoaşterea istoriei locale este necesară pentru o mai bună înţelegere a celei naţionale, care oferă probele existenţei noastre, a continuităţii identitare. În timp ce evoluţiile sociale, politice, economice şi culturale româneşti din diferite epoci sunt strâns legate de fenomenele petrecute la nivel european, determinând felul în care fiecare şi-a perceput prezentul, istoria locală a contribuit în mare măsură la procesul de unitate naţională.

+ info
Imaginarul epidemic. Reprezentări istorice

   „După un demers tematist, în care Cristina Vidruţiu panoramează mitul ciumei atât în varianta realistă, cât şi în cea alegorică, deschiderea cea mai incitantă propusă de autoare este extinderea conceptului de epidemie de la nivel tematic la nivel de dinamică a ideilor şi a culturilor. Ea face o propunere care are o valoare metodologică: este posibil ca migraţia şi difuzia temelor literare şi imaginare (inclusiv tema ciumei) să aibă loc după un pattern epidemiologic?

+ info