Drama limbii strămoșești

Drama limbii strămoșești
Pret: 
22,00 lei
TVA Inclus
În stoc (2 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2020
Nr. pagini: 
138
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1653-1

Cititorul acestei „cărţi” să ştie că autorul ei nu este nici istoriograf, nici filolog. El este un fizician care a compus un „eseu”, acel gen literar ce se vrea un studiu liber, de proporţii reduse, asupra unei probleme. Aşa ne lămureşte Noul Dicţionar Universal al Limbii Române (NDULR). În continuare, îl voi evoca, pur şi simplu şi de multe ori, prin termenul „dicţionar”.

Ce înseamnă că eseul este „un studiu liber”? În raport „cu ce” este el liber? Să fie vorba despre o libertate faţă de argumentarea ştiinţifică? Există eseul „ştiinţific”? Nu poate exista aşa ceva, pentru că ştiinţa nu poate fi „liberă”.

Aşadar, ca autor fizician, eu am compus un studiu „liber”, adică un text care nu se pretinde a fi „ştiinţific”. Drept consecinţă, orice cititor poate fi de acord ce ceea ce am scris sau nu poate fi. În acest ultim caz, prin ideile lui, cititorul devine coautor la acest studiu liber, ceea ce este un mare câştig pentru el, iar eu îi sunt recunoscător.

Care au fost impulsurile care m-au ispitit să purced la acest „studiu liber”? Primul a fost acela când am dat peste o „listă de cuvinte româneşti moştenite, probabil, din limba dacă”. Lista cuprinde 241 de cuvinte, culese din surse demne de încredere, cum ar fi: Limba traco-dacilor (de Ioan I. Rusu), Vocabularul autohton al limbii româneEtymologicum Magnum Romaniae (de B. P. Hasdeu) şi Limba daco-geţilor (de A. Vraciu).

 

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Sub umbrele adânci

    „Îți amintești? Ce frumos era. Totul era atât de frumos. Tu și eu – pe potecă. La adăpostul copacilor. Eu înainte, tu în urma mea. Lumina atunci când ajungeam, razele soarelui răsfirându-se în iarbă. Descuiam, intram. Vedeam că totul e în regulă, toate erau la locul lor. Că nimeni nu călcase pe acolo.

+ info
Statui de hîrtie. Studii şi impresii asupra literaturii române

   „Livia, fiica unică a lui Titu Liviu Maiorescu, spiritul director al „Junimii”, este înmormîntată la cimitirul Bellu, lîngă sepultura tatălui său, după o viaţă trăită mai mult pe alte meleaguri. Ei, la vîrsta adolescentină, în deceniul 1880, îi dedicase Creangă primele capitole ale Amintirilor din copilărie, care fac parte din cultura literară românească de bază, întipărită în minţile noastre infantile la începuturile şcolirii. Data morţii Liviei pe care o găsesc în surse biografice este 1946.

+ info
Singuri în Univers?

    „Lucrarea de faţă reprezintă o continuare a unor preocupări anterioare ale autorului referitoare la originea vieţii, cuprinse în cartea intitulată "PULBERE DE STELE: Ipoteze şi teorii privind originea vieţii pe Pământ", ce a apărut la Editura Academiei Române (Tarba, 2014).

+ info