Aventurile lui Sindbad Marinarul

Aventurile lui Sindbad Marinarul
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
240
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1336-3

În toate cele șapte aventuri transpar particularități proprii poeziei. În primul rând, varietatea peisajului situat, de multe ori, la granița dintre real și fantastic. În al doilea rând, prezența visului în structura fiecărei povestiri, căci doar în vis se pot petrece asemenea miracole. Datorită visului și visării, Sindbad pătrunde într-o lume primordială, necunoscută, fabuloasă, extinzând zona cunoașterii cu reprezentări și entități intuitive, create, neîntâlnite în universul cotidian. Lumea ca poveste își deschide larg porțile spre un univers miraculos, tot mai îndepărtat de percepția noastră rațională și concretă. În al treilea rând, cântul constituie o componentă permanentă în alcătuirea materiei narative (vezi, îndeosebi, lăuta de aur a Urgelei, sunetele focului magic din palatul vrăjitorului Barbel etc.). În lumea magică a lui Leśmian există o relație organică între cântec și poveste. Încă de tânăr, poetul a manifestat interes față de tradiția populară, mai concret, față de viziunea și gândirea omului simplu. Nu întâmplător recurge la baladă, ca sursă de inspirație, atât datorită ritmului (cântului), cât mai ales datorită cadrului mitologic, care face posibilă punerea în valoare a fanteziei poetice. Balada permite deformări și miracole, care, în lumea reală, nu se pot petrece. Ca urmare, poetul invocă spiritul baladei pentru a-l umple cu produsul unei fantezii de-a dreptul halucinante, din care, dincolo de forța imaginativă, transpar o anumită filozofie și atitudine. Toți criticii sunt de acord că balada este doar un pretext, cadrul necesar pentru construirea propriei viziuni. În tradiția europeană, balada este cântată, se caracterizează nu doar prin poveste, ci și prin ritm și muzicalitate. Pentru Leśmian, cântecul este sinonim cu poezia. Poezia are un rol privilegiat în perceperea realității, restabilind legătura pierdută cu lumea concretă, individuală. Un element important în poezie îl deține ritmul, care, dincolo de a fi un procedeu de construcție, reprezintă și un mod de a vedea lumea.

Constantin Geambaşu

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Cazul Masacrului de la Katyń

Józef Mackiewicz (Petersburg 1902-1985 München), unul dintre cei mai de seamă prozatori polonezi și scriitori politici ai secolului XX. Primul autor care scrie despre trei evenimente îngrozitoare, petrecute în timpul celui de al Doilea Război Mondial: crima de la Katyń, masacrul evreilor din Ponary, la care a fost martor, și lupta cazacilor, cetățeni ai URSS și emigranți politici, care în războiul sovieto-german au luptat împotriva bolșevicilor, fiind apoi dați pe mâna acestora de către aliați, pe baza înțelegerii de la Ialta (vezi romanul Kontra).

+ info
Anul 1940 în istoria Europei. Între expansiune și declin

Anul 1940 surprinde o criză a democraţiei care s-a manifestat rapid începând cu anii ’30, atunci când statele fie se prăbuşesc înspre autoritarism, fie nu pot face faţă ideologiilor şi sunt asimilate. La finalul acelui deceniu, Liga Naţiunilor a intrat în colaps, extrema dreaptă se afla în ascensiune, iar „Noua Ordine” a lui Adolf Hitler părea să constituie viitorul Europei.

+ info
Între două lumi. Clujul în cărți poștale 1900-1920 (album)

    Cele mai timpurii cărți poștale ilustrând Clujul, pe care istoricii acestui domeniu le-au identificat, provin din anul 1897.

+ info