Aventurile lui Sindbad Marinarul

Aventurile lui Sindbad Marinarul
Pret: 
40,01 lei
TVA Inclus
În stoc (3 buc.)
Domeniul: 
Beletristică
Editura: 
Casa Cartii de Stiinta
An aparitie: 
2018
Nr. pagini: 
240
Format: 
A5
ISBN: 
978-606-17-1336-3

În toate cele șapte aventuri transpar particularități proprii poeziei. În primul rând, varietatea peisajului situat, de multe ori, la granița dintre real și fantastic. În al doilea rând, prezența visului în structura fiecărei povestiri, căci doar în vis se pot petrece asemenea miracole. Datorită visului și visării, Sindbad pătrunde într-o lume primordială, necunoscută, fabuloasă, extinzând zona cunoașterii cu reprezentări și entități intuitive, create, neîntâlnite în universul cotidian. Lumea ca poveste își deschide larg porțile spre un univers miraculos, tot mai îndepărtat de percepția noastră rațională și concretă. În al treilea rând, cântul constituie o componentă permanentă în alcătuirea materiei narative (vezi, îndeosebi, lăuta de aur a Urgelei, sunetele focului magic din palatul vrăjitorului Barbel etc.). În lumea magică a lui Leśmian există o relație organică între cântec și poveste. Încă de tânăr, poetul a manifestat interes față de tradiția populară, mai concret, față de viziunea și gândirea omului simplu. Nu întâmplător recurge la baladă, ca sursă de inspirație, atât datorită ritmului (cântului), cât mai ales datorită cadrului mitologic, care face posibilă punerea în valoare a fanteziei poetice. Balada permite deformări și miracole, care, în lumea reală, nu se pot petrece. Ca urmare, poetul invocă spiritul baladei pentru a-l umple cu produsul unei fantezii de-a dreptul halucinante, din care, dincolo de forța imaginativă, transpar o anumită filozofie și atitudine. Toți criticii sunt de acord că balada este doar un pretext, cadrul necesar pentru construirea propriei viziuni. În tradiția europeană, balada este cântată, se caracterizează nu doar prin poveste, ci și prin ritm și muzicalitate. Pentru Leśmian, cântecul este sinonim cu poezia. Poezia are un rol privilegiat în perceperea realității, restabilind legătura pierdută cu lumea concretă, individuală. Un element important în poezie îl deține ritmul, care, dincolo de a fi un procedeu de construcție, reprezintă și un mod de a vedea lumea.

Constantin Geambaşu

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

Transilvania, tărâmul de dincolo de păduri. Fapte, personaje și plăsmuiri

Volumul de față, scris și publicat în 1888 de o autoare din lumea anglo-saxonă, mai precis de scoțianca Emily Gerard, reprezintă, în primul rând, o nouă mărturie din seria „cum îi văd străinii pe români”. Dincolo de caracterul său de fotografie a unei epoci, cartea oferă publicului românesc actual prilejul descoperirii unei scriitoare talentate, care îmbină o mare curiozitate a spiritului, un simț rafinat al observației și un umor subtil, deși uneori caustic.

+ info
Păsărarul din Vilnius. Józef Mackiewicz – scriitor anticomunist

   Włodzimierz Bolecki (1952) – istoric, teoretician, critic literar, editor. Autor de studii literare, consacrate, printre altele, creației lui W. Berent, W. Gombrowicz, G. Herling-Grudziński, J. Mackiewicz, Cz. Miłosz, B. Schulz, A. Wat, S. I. Witkiewicz; de asemenea, a pregătit antologii tematice de versuri (M. Pawlikowska-Jasnorzewska, B. Leśmian, Cz. Miłosz), precum și antologia liricii de dragoste A urzi iubirea.

+ info
Solidaritatea, „taraba comunistă” și puțină filozofie

Cartea profesorului de filozofie politică Zbigniew Stawrowski vine în completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propunând separarea „fenomenului Solidaritatea” în două etape, cea a primei Solidarități, când în Polonia s-a creat o comuniune în jurul unor valori asumate de mare parte a populației, respectiv cea a acaparării mișcării de către „politicieni”, precum Lech Wałęsa, care a și devenit primul președinte democrat al statului polonez.

+ info
  •  
  • 1 of 38