HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT

HOREZU CERAMICS. CRAFTSMANSHIP AND SYMBOLS OF A UNESCO HERITAGE ELEMENT
Pret: 
412,29 lei (-10,00%)
371,06 lei
TVA Inclus
În stoc (1 buc.)
Domeniul: 
Istorie, istoria artei & fotografie
Editura: 
MEGA
An aparitie: 
2024
Nr. pagini: 
228
Format: 
A4
ISBN: 
9786060207993

Horezu, county of Vâlcea, produces one of the most beautiful and refined ceramics in Romania. The traditional elements, the old shapes and the motifs preserved over the years, with the help from the knowledge and specific techniques, convert the ceramics here into objects of art and civilization. Since December 2012, the traditional Horezu ceramics, along with the techniques associated, has been included in the UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage Elements of Humanity. The legend of Horezu ceramics is linked to Constantin Brâncoveanu’s reign and his edifice, Hurezi Monastery, around which the pottery center was opened, meant to manufacture high quality products to satisfy the demands of a fastuous boyar court and also to promote the culture elements that define a medieval civilization at its peak in Wallachia. Given the natural conditions provided by the hilly landscape and the good quality clays, pottery can be assumed to have dated earlier than the 17th century, even continuing a neolithic tradition, from prehistoric times, evolving into the Daco‑Roman era and incorporating the Byzantine influences later, to reach a lavish character, with singular particularities during Brâncoveanu time, in a process of change and adjustment due to filtering and recontextualization of extralocal elements. Under the influence of other arts, the peasant potter’s vision is coerced into a path of new artistic expression, thus assuming a different route from the common use pottery to the refinement of Brâncoveanu style, present in architecture, painting, sculpture, art of metals, art of embroidery and tapestry or the miniatures of the manuscripts of that era.

De aceeași autori...

De la aceeași editură...

PAPA ŞI EPISCOPII. MONARHIA PONTIFICALĂ ÎN SECOLELE AL XII‑LEA ŞI AL XIII‑LEA

  Din vremurile în care Biserica şi-a modelat ierarhia guvernamentală pentru a se conforma structurii Imperiului Roman târziu, constituţia ei a fost monarhică. Timp de secole constituţia Bisericii nu a fost supusă unei analize serioase. Oricum, în timpul secolului al XI‑lea, rolul propriu‑zis pe care Biserica îl are în societate a devenit un subiect de dezbateri intense, generând o vastă literatură de tratate polemice înverşunate, iar drepturile şi datoriile Papei au început să fie examinate cu o atenţie nemaiîntâlnită.

+ info
GRAVORII ÎN LEMN DE LA BLAJ (1750-1830)

Xilogravura are o tradiție foarte veche, fiind întâlnită, încă din a doua jumătate a mileniului 1, ca o tehnică de multiplicare grafică în Orientul îndepărtat. Dar, într‑un scop diferit, procedeul era folosit în anumite țări ale lumii cu mult timp înainte, servind la imprimarea decorativă a țesăturilor, a ceramicii și a cărămizilor ornamentate cu diverse motive.

Gravura în lemn sau xilogravura („xylon” în limba greacă înseamnă „lemn”) se realizează prin imprimarea pe hârtie a unui desen incizat în relief pe o placă de lemn (clișeu).

+ info
NUME ȘI IMAGINI: SEMIOTICA VERBALULUI PICTURAL

   Cartea elaborată de Anamaria-Paula Mădăras abordează o temă inedită în spațiul științific și cultural românesc. Având la bază un demers interdisciplinar legat de relația dintre onomastică și artă, mai exact pictura, lucrarea încearcă „să realizeze o interpretare a tablourilor prin prisma teoriilor numelui propriu, să efectueze o tipologie a titlurilor, să examineze pseudonimele artiștilor, să analizeze semnătura ca nume, etimologia numelor curentelor artistice, precum și inserția titlului și a textelor în interiorul tabloului”.

+ info
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA

   De la publicarea primei ediții a prezentei lucrări au trecut două decenii. La vremea respectivă, volumul se număra printre studiile de pionierat privind prezența fraților predicatori în Transilvania medievală și edificiile pe care le‑au construit și deținut vreme de trei secole. În anii care au urmat, literatura științifică s‑a îmbogățit cu o serie de lucrări în care au fost abordate aspecte legate de situația materială a conventurilor, de implicațiile sociale, culturale și de ordin religios ale prezenței fraților predicatori în voievodatul Transilvaniei.

+ info